Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Cele mai mari invenţii ale cercetătorilor români


9 septembrie 2015

Românii au avut şi ei o contribuţie importantă în ceea ce priveşte invenţiile care au schimbat lumea. Iată câteva din cele mai importante numele şi invenţiile lor.

1. Diorama
Grigore Antipa este biologul român căruia i se datorează toate acele minunate diorame biologice de la muzeul ce-i poartă numele. La începutul secolului XX, acesta renovează şi instalează Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi amplasează aici dioramele create de el, spaţii de expunere / vitrine tridimensionale ce reconstituie mediul natural şi modul de viaţă al animalelor. Acestea prezintă animalele în diverse habitate, relaţiile dintre ele sau dintre ele şi mediu, felul în care acestea sunt organizare, precum şi strategiile acestora de vânătoare şi felul în care îşi amplasau cuiburile şi vizuinile. Grigore Antipa a fost recunoscut şi datorită descoperirilor sale în domeniul hidrobiologiei.

2. Cibernetica
Ştefan Odobleja stabileşte ideile de bază ale ciberneticii pe care le prezintă apoi în cea mai importantă lucrare a sa, „Psihologia consonatistă”, apărută în două volume în 1938 şi 1939. În primul volum, din 1938, Odobleja evidenţiază legile care guvernează psihologia şi fiziologia fiinţelor vii: legea echilibrului, legea reacţiei (conexiuni inverse), legea reversibilităţii etc. Zece ani mai târziu, Norbert Wiener le pune în practică. Savantul român este recunoscut drept creatorul psihociberneticii şi părintele ciberneticii generalizate, cu aplicare în toate ramurile ştiinţei, dorind să arate că originile ciberneticii se află în psihologie. Paternitatea şi va arăta mai târziu prin lucrarea „Psihologia consonatistă şi cibernetică” din 1972.

3. Pila Karpen
În 1950, un român încerca să rezolve setea de energie a civilizaţiei, construind un dispozitiv despre care afirma, cu o jumătate de secol în urmă, că o să funcţioneze veşnic. Aşa se face că Nicolae Vasilescu-Karpen devine recunoscut pentru „Pila Karpen” sau „Pila termoelectrică cu temperatură uniformă”, un perpetuum mobil ce generează energie la nesfârşit fără a primi vreo intervenţie din exterior. La 56 de ani de la apariţia ei, pila încă funcţiona şi este aşezată într-un seif la Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti.

4. Avionul cu reacţie
Henri Coandă este cunoscut în principal datorită avionului cu reacţie inventat în 1910 şi care, tot în acelaşi an, a fost prezentat la Expoziţia Internaţională de Aeronautică de la Paris. Roşu, fără elice, cu o plăcuţă pe care scria „Coanda-1910”, având două aripi duble şi un singur loc, avionul a stârnit interesul tuturor vizitatorilor, mai ales că era diferit de ceea ce ei numeau „avion” până atunci. În timpul expoziţiei a avut loc şi primul zbor cu un avion echipat cu motor cu reacţie datorită demonstraţiei accidentale a lui Henri Coandă. În timp ce acesta verifica motorul avionului, acesta şi-a luat zborul şi a aterizat forţat din cauza că Henri a pierdut controlul. În timpul testării, Henri a descoperit „efectul Coandă”, brevetat abia în 1934, ce se aplică la ventilatoare, aspiratoare, pompe de vid, sisteme de propulsie, atenuatoare de zgomot, compresoare, separatoare.
Pe parcursul vieţii sale, Henri Coandă a avut invenţii în domenii diferite: aeronautica, construcţii, transporturi, industrie, medicina, biologie, protecţia mediului. Alte invenţii ale lui: aerodina lenticulară, instalaţia de desalinizare a apei marine, tunul fără recul.

5. Scaunul ejectabil
Pasionat de aviaţie şi preocupat de siguranţa aparatelor de zbor şi a pasagerilor acestora, Anastase Dragomir inventează la începutul secolului XX o versiune timpurie a scaunului ejectabil, dar suficient de sofisticată, ce a fost testată cu succes atât în Franţa, la 25 august 1929, cât şi în România, pe aeroportul Băneasa, în luna octombrie a aceluiaşi an. Scaunul ejectabil era confecţionat dintr-un scaun detaşabil, prevăzut cu două paraşute, ce putea fi catapultat vertical dintr-o aeronavă sau din orice alt tip de vehicul în caz de urgenţă.

6. Stiloul
Petrache Poenaru nu este numai cunoscut drept primul român care a călătorit cu trenul în 1831, ci şi pentru invenţia sa ce a revoluţionat domeniul obiectelor de scris şi care este folosită şi în prezent de milioane de oameni. „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală”, brevetat în 1827, este primul stilou modern inventat de Petrache Poenaru şi precursorul stiloului inventat în 1863 de Brissant şi Coffin şi perfecţionat 20 de ani mai târziu de către Watterman.

7. Vaccinul antiholeric
Ion Cantacuzino a pus la punct „Metoda Cantacuzino” sau metoda de vaccinare antiholerică ce se foloseşte şi astăzi în ţările unde apar cazuri de holeră. Tot datorită lui, vaccinarea împotriva febrei tifoide se realizează încă din 1912, iar România este a doua ţară după Franţa care a introdus în 1962 vaccinul BCG sau vaccinul antituberculos pentru nou-născuţi.

8. Ingineria mecanică
Întemeietorul ingineriei mecanice în România, Teodor Drăgu, a introdus sistemul de frânare automata cu aer comprimat, iar în 1887, sistemul de încălzire cu abur a trenurilor, coordonând şi construirea mai multor locomotive cu abur. Lui i se datorează, de asemenea, şi prima folosire a combustibilului lichid la locomotive.

Sursa: jurnal.md