Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare: Cercetarea şi viitorul Planetei


9 noiembrie 2015

Sărbătoarea profesională a oamenilor de ştiinţă, care a intrat în calendarul sărbătorilor din 10 noiembrie 2001, conform deciziei UNESCO, nu întâmplător se numeşteZiua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare. Menirea ştiinţei este de a asigura avansarea societății și de a stabili noi căi de comunicare, ca ea să extindă platformă de generare a cunoștințelor și culturii mondiale, demonstrând societăţii că ştiinţa şi tehnologia formează temelia dezvoltării și chezeșia creșterii bunăstării. Cunoştinţele generate de ştiinţă au devenit factorul-cheie în dezvoltarea societăţii moderne şi constituirea unei economii noi, bazate pe cunoaştere, competitivitatea cărora depinde în mare măsură de capacitatea de a le acumula şi utiliza.

Ştiinţa nu are frontiere și doar ea poate oferi soluțiile pentru problemele globale cu care se confruntă civilizația în prezent, cum ar fi, de exemplu, cele apărute în acest an extrem de complicat la nivel global în urma războaielor din Orientul Mijlociu, populaţia cărora a invadat cu sutele de mii statele europene, creând acestora mari probleme. Este clar că procesul de globalizare în lume nu ne mai permite de a rămâne astăzi indiferenţi faţă de ceea ce se produce într-un loc sau altul al Planetei, ecoul cărora ar putea să ne afecteze pe fiecare.

Prin urmare, organismele internaţionale urmăresc cu atenţie aceste procese, căutând să le modereze, identificând soluții adecvate prin antrenarea activă a comunității științifice. Problemele globale sunt multiple și în fiecare an UNESCO evidențiază una din dimensiuni și recomandă cercetătorilor, societății să axeze acțiunile pe direcția dată. Spre exemplu, în anul 2011 au fost scoase la rampă problemele legate de tehnologiile verzi și resursele energetice de alternativă. Anul următor, 2012, a fost consacrat analizei interconexiunilor globale și modalităților de integrare, iar în anul 2013 s-au derulat multiple acțiuni dedicate problemelor asigurării cu apă. Anul trecut problematica evidențiată a vizat educația de calitate prin știință. În acest an, genericul abordării de către UNESCO este unul integratoriu-Știința pentru un viitor sustenabil. Toate aceste aspecte enumerate succint, dar și multe altele, la rând cu dimensiunea globală,sigur că nu sunt mai puțin importante în plan regional și local, inclusiv și în țara noastră.

De Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare în statele lumii cu concursul instituțiilor publice și neguvernamentale se organizează multiple manifestări ca ziua uşilor deschise, săptămâna ştiinţei, expoziţii de realizări ştiinţifice, conferinţe de presă, dezbateri publice pe problemele acute etc. De exemplu, în Israel, o ţară mică, ca teritoriu, comparativă cu Republica Moldova (dar nu ca populaţie: în anii `90 în ambele state locuiau câte 4 milioane de oameni, în prezent populaţia Israelului a depăşit cifra de 8 milioane, la noi – s-a micşorat cu circa un milion de oameni), nu se marchează oficial această sărbătoare. Altele aici sunt tradiţiile, dar aceasta nu înseamnă că se minimalizează rolul educaţiei, cercetării şi inovaţiei. Nu există o Academie de Ştiinţe – cercetarea se realizează în cele 9 universități și câteva zeci de institute, aflate sub controlul academic al Comisiei israeliene de studii superioare. Gradele de doctor pot fi acordate exclusiv de Institutul Weizmann și de universități, cu excepția uneia, în care studiile se fac prin corespondență. Ca exemplu, de o manifestare ştiinţifică de amploare, organizată recent în Ţara Sfântă, ne poate servi Congresul Internaţional de Astronautică cu genericul „Nu există frontiere în spaţiu”, convocat la Ierusalim, pe 12-16 octombrie curent, de Federaţia Internaţională de Astronautică şi partenerii ei, la care au participat 3500 de cercetători. De ce a fost aleasă această ţară drept gazdă a evenimentului respectiv? Israelul, o ţară mică, din punct de vedere al ştiinţei şi tehnologiei spaţiale este considerat un lider mondial şi are ce oferi cercetătorilor din domeniu – un exemplu concludent al spcializării inteligente. Totodată, ţara dispune de o abundenţă de istorie, semnificaţie religioasă pentru mai multe credinţe, oportunităţi de high-tech, peisaje de excepţie. Ea a oferit participanţilor la Congres o experienţă unică, inclusiv sesiunile ştiinţifice şi academice, turism de excepţie, logistică pe măsură şi altele, fiind şi un prilej pentru afirmare pe plan internaţional şi de atragere a investiţiilor.

Un alt eveniment remarcabil a fost şi prima ediţie a Conferinţei Mondiale a Ştiinţei (World Science Conference, Israel, WSCI-2015), inaugurată, pe 15-20 august 2015, la Ierusalim, de premierul Benjamin Netanyahu (absolvent al faimoasei Universități Harward). La manifestare au participat savanţi din 71 state ale lumii, inclusiv 15 laureaţi Nobel. Conferinţa şi-a propus să faciliteze şi să impulsioneze dezbaterile de înalt nivel în domeniile fizicii, chimiei şi matematicii, precum şi posibilităţile de aplicare a ştiinţei teoretice în viaţa de zi cu zi. Printre temele propuse spre discuţie constituie medicina personalizată, în care astăzi excelează medicii israelieni. N-au lipsit nici dialogurile despre alimentele modificate genetic, viitorul industriei farmaceutice, precum şi despre microscopia electronică şi ştiinţa spaţială. M-am referit la această ţară mică cu un înalt nivel de viaţă şi tehnologic pentru a demonstra că şi statele mici, fiind bine gestionate, au un cuvânt greu de spus în ştiinţa şi cultura mondială, dar, în primul rând, în dezvoltarea ţării proprii prin utilizarea instrumentelor specializării inteligente, generate de ştiinţă. Exemple pot urma şi altele.

Din anul 2010, marchează şi Republica Moldova Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare în data de 10 noiembrie, conform Hotărârii respective a Cabinetului de miniştri. Ce reprezintă azi potenţialul ştiinţific al Republicii Moldova şi cum se simte comunitatea ştiinţifică în calitate de omagiat? Conform Biroului Naţional de Statistică, activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2014 s-a desfăşurat în 66 unităţi, inclusiv 40 de institute şi centre de cercetare, 15 instituţii de învăţământ superior şi în alte 11 tipuri de unităţi. Din totalul de unităţi cu activitate de CD, 51 sau 77 la sută sunt în proprietatea statului faţă de 83 la sută în 2013. La începutul anului curent, în unităţile cu activitate de cercetare-dezvoltare activau 5038 persoane, fiind în creştere cu 1,1% faţă de anul 2013. Ponderea cea mai mare în cadrul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare o deţineau cercetătorii (65,8%), urmată de personalul auxiliar (15,0%), alte categorii de salariaţi (13,6%) şi tehnicieni (5,6%). Numărul cercetătorilor care se ocupa direct de ştiinţă în 2014 constituia 3315 persoane, fiind într-o uşoară creştere cu 65 cercetători faţă de anul precedent. Dacă vom face o comparaţie cu media europeana, numărul cercetătorilor la 1 milion de locuitori este de 4,5 ori mai mic decât în UE, iar nivelul finanţării de sute de ori mai redus. Dar şi acest potenţial, poate că redus după capacitate, nu este nici pe departe antrenat în formarea suportului ştiinţific de dezvoltare a societăţii, nu este solicitat în promovarea diferitor proiecte naţionale, în găsirea soluţiilor de depăşire a situaţiilor de criză, cum ar fi,de exemplu,cea din sistemul financiar şi bancar. În contextul ultimului aspect aşi reaminti că încă în anul 1699 Marea Britanie,fiind într-o criză monetară de proporţii, a apelat la ajutorul oamenilor de ştiinţă pentru a elabora un program de reformă, plasându-l pe Isaac Newton în fruntea Curţii monetare. Şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Într-o perioadă scurtă, a fost elaborată şi implementată o politică nouă monetară, interconectată la ceea ce numim azi inovare, care a pus bazele revoluţiei industriale şi transformării ţării în liderul mondial al dezvoltării pentru câteva sute de ani.

Apare întrebarea de ce n-ar proceda şi Republica Moldova la fel, antrenând, de exemplu, la postul de guvernator al Băncii naţionale un cercetător-specialist în domeniul politicii monetare? Până ce, în ţara noastră capacităţile oamenilor de ştiinţă sunt în mare parte neglijate, factorul antrenării științei în promovarea şi implementarea politicilor la diferite nivele este la o cotă foarte redusă. Astfel, răspunsul la întrebarea enunţată mai sus - cum se simte cercetătorul în calitate de omagiat - nu poate fi decât unul cu nuanţe triste. Dar, desigur că sunt şi multe aspecte de bucurie în această zi. Şi m-aşi referi în primul rând la aspectul actului creativ consemnat prin această sărbătoare a ştiinţei. În condiţii de finanţare redusă şi lipsă de mai multe resurse, cercetătorii şi-au făcut cu dăruire datoria, realizând un şir de performanţe apreciate şi la nivel internaţional. Cu un buget ce constituie 0,002% din finanţarea cercetării pe plan global comunitatea academică de la noi a realizat 0,02% din totalul de lucrări ştiinţifice de valoare pe plan internaţional. Comunitatea noastră ştiinţifică are o vizibilitate internaţională bună, confirmată şi prin numărul sporit de proiecte internaţionale. Avem realizări de valoare şi la nivelul cercetării aplicative şi dezvoltării tehnologice, şi comunitatea academică îşi pune multe speranţe în lansarea lor în circuitul economic naţional şi internaţional, inclusiv, prin implementarea Acordului de asociere a RM la UE şi intrarea ei pe piaţa inovaţională europeană. Sub acest aspect avem nevoie de concursul politicului în captarea specializărilor noastre inteligente în circuitul european.

De Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare e cazul să menţionăm realizările tinerilor noştri şi nu numai, care continuă să creadă în viitorul ştiinţei în pofida intemperiilor economice. Mă refer la rezultatele Concursului Naţional „Teza de doctorat de excelenţă a anului 2014”, organizat pentru a cincia oară de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, având drept scop dezvoltarea şi stimularea creativităţii ştiinţifice a cercetătorilor. Potrivit Regulamentului, această competiţie intelectuală a derulat pe trei domenii: ştiinţe socio-umane; ştiinţe reale şi tehnice; ştiinţe ale naturii şi vieţii. Comitetul de concurs a desemnat 12 teze de doctorat învingătoare din 36 lucrări, incluse în competiţie la recomandarea comisiilor de experţi pe domenii. Lista laureaţilor începe cu trei teze de doctor habilitat în ştiinţe tehnice, în ştiinţe biologice şi în sociologie, susţinute respectiv de Viorel BOSTAN, şef al Filierei anglofone la Facultatea de calculatoare, informatică şi microelectronică a Universităţii Tehnice a Moldovei; de Arcadie CAPCELEA, fost ministru al Mediului şi Amenajării Teritoriului, în prezent – specialist superior în probleme de mediu la Banca Mondială, regiunea Europei şi Asiei Centrale; Olga GAGAUZ, director al Centrului de Cercetări Sociodemografice al Institutului Naţional de Cercetări Economice al AŞM.

Următorul compartiment al Concursului Naţional „Teza de doctor de excelenţă a anului 2014” are în vizor lucrările de doctorat pe aceleaşi trei domenii: ştiinţe socio-umane; ştiinţe reale şi tehnice; ştiinţe ale naturii şi vieţii, fiind nominalizate respectiv la fiecare dintre ele câte trei lucrări învingătoare, în funcţie de evaluare: Teza de doctor de excelenţă de gradul I, respectiv gradul II şi gradul III.

La compartimentul Teza de doctor de excelenţă de gradul I, s-au evidenţiat Ana ŢURCAN de la Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii ”D. Ghiţu”, Vitalie MAZURU de la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” şi Marina CÂRNAŢ, reprezentantă a Universităţii de Stat din Moldova.

Pentru nominalizarea Teza de doctor de excelenţă, gradul II, laureaţi au devenit alţi trei tineri talentaţi: matematicianul Victor PRICOP, Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM, biologul Tatiana ŞULEŞCO, Institutului de Zoologie al AŞM şi bibliotecara Natalia CHERADI, Academia de Studii Economice a Moldovei.

Urmează ultimele trei lucrări de doctorat pe domenii, nominalizate ca Teză de doctor de excelenţă, gradul III. Prima lucrare a fost elaborată de Nicolae TRIFAN de la Universitatea Tehnică a Moldovei, a doua – de Ala OVERCENCO de la Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM, a treia – de Ludmila Şimanschi de la Institutul de Filologie al AŞM.

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare în Republica Moldova, vor avea loc diverse acţiuni, consacrate acestei sărbători profesionale. În data de 9-10 noiembrie în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, se derulează manifestarea „Zilele Ştiinţei Naţionale şi Internaţionale în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei”. În data de 17 noiembrie, se va desfăşura Conferinţa cu genericul „Sustenabilitatea viitorului prin ştiinţă şi artă”, organizată de Academia de Ştiinţe, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, Universitatea "C.Stere" şi câteva asociaţii ale oamenilor de ştiinţă. Aşi mai menţiona că în acelaşi context se înscrie şi salonul de invenţii Infoinvent-2015, in perioada 22-25 noiembrie, organizat de către AGEPI.

Sărbătoarea profesională a oamenilor de ştiinţă constituie un frumos prilej de a analiza cele realizate la nivel naţional şi global, de a beneficia de experienţa colegilor noştri de peste hotare în managementul ştiinţei, de a ne consolida în realizarea aspiraţiilor noastre ştiinţifice: a obţine rezultate semnificative în cercetare, implementări în economia naţională, noi proiecte de cercetare, inclusiv internaţionale, a pregăti cadre ştiinţifice de înaltă calificare, care să poată influenţa bunul mers al ţării noastre spre progres şi prosperitate. Urez tuturor oamenilor de ştiinţă, cadrelor didactice universitare, experţilor din sistemul naţional de acreditare şi atestare, precum şi doctoranzilor multă sănătate, rezultate ştiinţifice pe potriva aspiraţiilor, optimism şi încredere în ziua de mâine.

Academician Valeriu Canţer,
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare