Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Profesorul Victor Juc la 50 de ani: Ştiinţa în contextul societăţii noastre


1 februarie 2017

Fișier biografic. Născut la 1 februarie 1967 în comuna Tabani, raionul Briceni. Licențiat în istorie și științe sociale la Universitatea de Stat din Moldova (1990). Doctor în filosofie (1994), Institutul de Filosofie, Sociologie și Drept al AȘM. Doctor habilitat în științe politice, specialitatea Teoria și metodologia relațiilor internaționale și a diplomației, Institutul Integrare Europeană și Științe Politice al AȘM (2012). Profesor cercetător – 2012. A parcurs traseul ierarhic într-o singură instituție științifică, începând cu funcția de cercetător științific, în prezent fiind vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AȘM. Este autor şi coautor a 270 de lucrări științifice, inclusiv 12 monografii. În opera sa științifică, și-a adus contribuția la fundamentarea intereselor naționale ale Republicii Moldova; a definit tipul de sistem internațional postrăzboi rece ca fiind unul policentrist în aspect geoeconomic; a propus periodizarea ordinii mondiale postrăzboi rece, definind demararea celei de-a doua perioade în urma evenimentelor din anii 2014-2015; a definit conceptele „ordine mondială” și „politică mondială” ș.a. A pregătit 8 doctori în științe, inclusiv 2 doctori habilitați. Este secretar științific al Comisiei de experți în politologie, administraţie publică, jurnalism şi ştiinţe ale comunicării a CNAA. Distincții: Medalia „Dimitrie Cantemir”, 2014;Medalia comemorativă „70 de ani ai Academiei de Științe a Moldovei”, 2016;Medalia „Nicolae Milescu Spătarul”, 2016;Diploma de gradul II „Teză de doctor habilitat de excelență a anului 2012”.

– Sunteți licențiat în istorie și științe sociale, doctor în filosofie, specialitatea Istoria filosofiei și doctor habilitat în științe politice, specialitatea Teoria și metodologia relațiilor internaționale și a diplomației. Care este interdependența dintre aceste domenii ale științei?

– Întotdeauna am avut interes deosebit față de probleme ce țin de politica internă și relațiile internaționale. În acest sens, nu este întâmplător că la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, pe care am absolvit-o în anul 1990, m-am concentrat pe disciplinele ce vizau istoria contemporană, cu predilecție perioada postbelică. Celelalte discipline, de asemenea, le-am însușit foarte bine, dar interesul se canaliza pe istoria contemporană.

Însă în ultimul an de studii, profesorul Alexandru Babii de la Academia de Științe a Moldovei s-a adresat profesorului Alexandru Moșanu, în acel timp decan al Facultății, ca să-i recomande un student absolvent pentru a veni la doctorantura de pe lângă Secția de Filozofie și Drept (actualmente Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM) la specialitatea Istoria filosofiei, un loc fiind obținut după o pauza de șapte ani. Începând studiile de doctorat, a trebuit să însușesc istoria filosofiei românești, iar teza de doctor, consacrată concepțiilor filosofice ale lui Vasile Lașcu, a fost elaborată în termen și susținută cu succes în 1994. Cunoștințele în domeniul filosofiei mi-au permis ca să însușesc foarte bine metodologia de cercetare științifică și o predilecție spre aspecte conceptual-teoretice în procesul de investigație a problemelor de filosofie, științe politice sau științe ale relațiilor internaționale.

Interesul pentru științele politice s-a canalizat prin elaborarea lucrărilor științifice, cu predilecție ce țin de sistemul politic, sistemul de partide și sistemul electoral. Însă cel mai mare interes științific se referă la aspectele privind relațiile internaționale. Rezultatele cercetărilor s-au materializat în elaborarea și susținerea în a. 2012 a tezei de doctor habilitat cu tema „Edificarea relațiilor internaționale postrăzboi rece: aspecte teoretico-metodologice și replieri geostrategice”, care a fost menționată cu Diploma de gradul II la Concursul Național „Teza de doctor habilitat de excelență a anului 2012”.

Consider că relația dintre istorie, filosofie și știința relațiilor internaționale este una directă și mi-a permis să operez cu noțiuni, categorii, teorii și date care fac demersul științific mult mai consistent, mai profund și mai bine fundamentat.

– Desigur, toate studiile realizate în domeniile adiacente îl potcovesc mai bine pe cercetător, îl țin pe valul cunoașterii, îl fac Profi.

– De acord. În context, voi menționa că cea mai mare realizare științifică pe care am înregistra-o în plan aplicativ ține de fundamentarea intereselor naționale ale Republicii Moldova, componente care și-au găsit expresie atât în Concepția Securității Naționale a Republicii Moldova din 22 mai 2008, cât și în Strategia Securității Naționale a Republicii Moldova din 15 iulie 2011, dar și în redacția nouă a Strategiei de Securitate Națională.

În domeniul relațiilor internaționale, am cercetat procesele de edificare a relațiilor internaționale postrăzboi rece, determinând că în perioada 1991-2014/2015 geoeconomia a prevalat asupra geopoliticii, fiind identificate trei centre de putere mondială, iar după evenimentele din Ucraina și Siria, geopolitica și-a recucerit întâietatea și actualmente ne aflăm în condițiile tentativelor de reconfigurare a tiparului de ordine mondială.

Aș sublinia, nu în ultimul rând, studiul monografic „Din istoria gândirii politice românești (în Moldova)”, care a fost cu titlul de pionierat în domeniu în spațiul românesc de cercetare științifică.

– Am observat din CV-ul Dvs. că limbile străine – limba rusă, limba franceză și limba italiană – le cunoașteți la același nivel. Cum și când le-ați studiat?

– Limba rusă, ca și toți cetățenii ex-sovietici, am învățat-o în școală, la universitate și de la televizor. Consider că este de folos pentru a putea citi lucrările științifice, dat fiind că cercetarea în Federația Rusă se află la un nivel înalt, dar făcând abstracție de aspectele național-patriotice rusești. Limba franceză, de asemenea, am studiat-o în școală și la universitate, dar am avut și un stagiu la Centre National de Recherches Scientifiques în a. 1997. În plus, timp de 7 ani am predat în limba franceză „Politologia” și „Instituții Comunitare Europene” la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Limba italiană am învățat-o singur, promițându-ni-se în timpul doctoranturii un stagiu în Italia. Stagiul nu a avut loc, dar cunoștințele de limbă mi-au fost de folos în cooperarea științifică cu colegii din Italia, participând la conferințele universitarilor organizate de către Vicariatul de la Roma. Cunoașterea limbilor franceză și italiană îmi permit, totodată, să valorific literatura de specialitate. Mă descurc și cu limba engleză pentru a mă informa cu lucrări științifice din domeniu.

– Iar acum sa vorbim puțin despre tradiționalism și fidelitate științei. Pe o astfel de cale au mers cei mai buni savanți din corpul academic al țării noastre. Din câte îmi dau seama împărtășiți aceste principii de viață: aveți în carnetul de muncă o singură înscriere: Institutul de Filosofie, Sociologie și Drept al Academiei de Științe a Moldovei, reorganizat de mai multe ori, în prezent Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei. De ce ați ales această cale?

– Am subliniat mai sus că după absolvirea Universității de Stat din Moldova am fost repartizat la Academia de Științe a Moldovei și, într-adevăr, în carnetul meu de muncă este înscris o singură instituție, dar care pe parcurs a suferit numeroase schimbări în titulatură – Institutul de Filosofie, Sociologie și Drept (1991-2006), Institutul de Filozofie, Sociologie și Științe Politice (2006-2009), Institutul Integrare Europeană și Științe Politice (2009-2013) și actualul Institut de Cercetări Juridice și Politice (din 2013). Am parcurs aproape toate etapele pe scara ierarhică – de la cercetător științific la vicedirector. Sunt un patriot al Academiei noastre, unde m-am format ca cercetător științific și contribui prin numeroasele participări la emisiuni în mass-media și platformele on-line la promovarea imaginii pozitive a AȘM. Vreau să demonstrez că, de fapt, Academia de Știință a Moldovei nu este o instituție închisă, în care cercetătorii științifici se ocupă de problemele lor îngust științifice, mai puțin înțelese și cunoscute de publicul larg. Academia de Științe este o instituție utilă societății, însă cercetătorii nu pot să-și promoveze imaginea și realizările lor, dând dovadă de modestie. În realitate, Academia de Științe concentrează oameni de valoare cu rezultate științifice deosebite. În același timp, regret că deseori ea este supusă multiplelor atacuri, care nu corespund realităților. Nu trebuie de uitat că, de fapt, Academia noastră a contribuit decisiv la Asocierea comunității științifice din Republica Moldova la Programul Cadrul 7 și la Programul Horizont 2020, de care pot să beneficieze toți cercetătorii științifici. Sunt convins că o societate este dezvoltată în condițiile în care știința și cercetarea sunt susținute, dar și cercetătorii științifici, căci cea mai mare parte a lor se confruntă cu probleme la capitolul nivel de trai și calitatea vieții.

Mă bucur foarte mult că inițiativa mea de a desfășura un for științific în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, dedicat marcării Zilei Europei în Republica Moldova – 9 mai, a prins contur și deja s-au desfășurat nouă ediții. Prin această acțiune am dorit să demonstrăm că poporul Republicii Moldova, din punct de vedere geopolitic și cultural-civilizațional, este parte a spațiului european unic, iar integrarea europeană reprezintă o componentă a interesului național.

– Un om de succes poate fi un om fericit când acesta are în spate și o familie frumoasă. Este valabilă această formulă în cazul Dvs.?

– Am o familie frumoasa. Soția, Liliana Juc, este șef Oficiul Copii la Biblioteca „Târgoviște” din sistemul Bibliotecii „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Carolina, fiica, este studentă la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM, se pregătește să devină specialist în comunicare. Nepoțica de la frate, Vitalia, îmi este ca o fiică. Mă bucur că mama și socrii sunt în viață, fiind locuitori ai comunei Tabani, raionul Briceni. Mă mândresc că sunt băștinaș al acestei localități și am deosebite sentimente când revin acasă.

A consemnat Tatiana Rotaru