La o aniversare: Un gând de recunoştinţă şi preţuire
Colega noastră de serviciu, dna Svetlana Berezovschi, a apărut pe lume în primul an de după război, când bubuiturile de tunuri abia se potoliseră, dar mirosul de pulbere şi frica de a nu trăi repetat acele momente groaznice se mai păstrau încă în sufletele oamenilor. Anul 1946 n-a fost unul uşor – foametea a început să cosească cu sutele şi miile vieţile oamenilor de pe plaiul nostru, slăbite şi aşa de cumplitele încercări ale războiului. În asemenea circumstanţe, în familia lui Nicolae şi Maria Luchian din s. Taraclia de prin părţile Căuşenilor, s-a născut primul copil, când se îngâna ziua cu noaptea la un început de săptămână, pe 14 octombrie, zi care părea că va aduce mult soare, multă căldură şi lumină – speranţa de bine şi fericire a părinţilor ei. Poate şi de aceea dânşii au numit-o Svetlana. Încetul cu încetul, viaţa lor a pornit pe un făgaş mai bun. Svetlana a fost prima la carte, absolvind şcoala medie cu medalie de aur (a.1964), continuându-şi apoi studiile la Institutul Politehnic din Chişinău. Botezul în cariera de muncă a avut loc la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Industriei Alimentare. A trăit mai multe momente memorabile legate de activitatea în această instituţie. Unul dintre ele a fost cu totul deosebit: fiind în deplasare la Moscova, întâlnirea inopinată cu G. Titov, G. Greciko, într-o sală de degustaţie a produselor pregătite pentru cosmonauţi de Institutul de la Chişinău, i-a oferit clipe de neuitat. Svetlana avea pe atunci 25 de ani.
|
Distinsă doamnă! Aniversarea Dumneavoastră, în acest mijloc de toamnă, ne oferă plăcutul prilej de a vă transmite sincerele noastre respecte, de a vă ura sănătate deplină, mulţi ani fericiţi şi cât mai multe împliniri!
Cu nespusă gratitudine, colegii de serviciu,
Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare