Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Consultări publice privind Agenda pentru modernizarea sistemelor de învăţământ superior în Europa


18 martie 2016

În perioada noiembrie 2015-februarie 2016 Comisia Europeană a efectuat consultări publice privind reînnoirea Agendei pentru modernizarea sistemelor de învăţământ superior în Europa, care stabileşte priorităţile Uniunii Europene în domeniul învăţământului superior http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/more_info/consultations/new-modernisation-agenda_en.htm .

Consultările au avut ca obiectiv colectarea opiniilor diferitor beneficiari, de la studenţi până la autorităţi publice şi diverse asociaţii, privind situaţia actuală în sistemele de învăţământ superior din Europa, cât şi priorităţile de schimbare ale acestora. Mai concret, consultarea a fost concentrată pe următoarele aspecte: 1) punctele forte şi cele slabe ale învăţământului superior în UE; 2) domeniile prioritare care trebuie să fie în atenţia responsabililor pentru învăţământului superior; 3) modalităţile în care UE ar trebui să sprijine eforturile de îmbunătăţire a sistemelor învăţământului superior.

Printre cei care au răspuns apelului se numără şi Asociaţia Universităţilor Europene (European University Association, EUA) - cea mai numeroasă organizaţie universitară din Europa, care include cca 850 de universităţi şi consilii naţionale ale rectorilor din 47 de ţări.

Conform opiniei EUA, modernizarea Agendei este iminentă, luând în consideraţie factorii de risc pentru dezvoltarea în continuare a învăţământului superior în Europa şi anume:


EUA înaintează 4 priorităţi, care ar trebui să asigure coeziunea şi dezvoltarea în continuare a Ariei Învăţământului Superior European şi Ariei de Cercetare Europene şi a competitivităţii lor la nivel internaţional:

1. Consolidarea universităţilor pentru Europa. În acest context, guvernele ar trebui să conlucreze cu sectorul universitar pentru a îmbunătăţi cadrul normativ şi de finanţare, să asigure un volum suficient de resurse financiare, respectând autonomia instituţională, iar universităţile, la rândul lor, ar trebui să-şi îmbunătăţească managementul şi să elaboreze strategii de diversificare a veniturilor. Procesele de sporire a calificării personalului, adaptarea strategiilor legate de resursele umane la un mediu în permanentă schimbare, crearea unor cariere mai atractive, continuarea încurajării schimbului de bune practici între diferite ţări europene vizavi de modelele de finanţate şi sistemele de guvernare în învăţământul superior trebuie să rămână în atenţia UE.

2. Menţinerea şi dezvoltarea caracterului deschis al învăţământului superior şi cercetării. Învăţământul superior şi cercetarea deschisă constituie un simbol al UE, o condiţie care asigură calitatea şi facilitează schimbul de experienţă şi colaborarea la nivel european. Acest proces trebuie condus la nivelul Comisiei Europene (CE), altfel el va fi fragmentat în diverse regulamente şi protocoale naţionale. Această prioritate este legată, în mare măsură, de dezvoltarea tehnologiilor de informare şi comunicare, a digitalizării la nivel naţional şi instituţional, ceea ce încurajează mult convergenţa diferitor structuri europene.

3. Încurajarea incluziunii şi relevanţei societale. Viitorul Europei va depinde de abilitatea sa de a menţine şi spori ulterior incluziunea socială şi economică prin oferirea oportunităţilor educaţionale şi de plasare în câmpul muncii a migranţilor intra-europeni, cât şi a imigranţilor şi refugiaţilor. CE ar trebui să susţină acele universităţi care, în parteneriat cu autorităţile ţărilor-membre, întreprinderile industriale, instituţiile de învăţământ preuniversitar, etc., tind să asigure informarea tineretului privind ofertele educaţionale, cât şi acele universităţi care sunt mai bine pregătite pentru includerea studenţilor cu diversă origine şi nivel de cunoştinţe. În ansamblu, CE ar trebui să contribuie la fortificarea capacităţilor, la nivel de sistem şi instituţie, de a răspunde adecvat la procesele de mobilitate şi migraţie, indiferent de tip şi amploare.

4. Colaborarea cu vecinii Europei şi partenerii internaţionali. Ţinând cont de faptul că CE continue să contribuie la mobilitatea internaţională prin programele sale de finanţare şi menţine dialogul cu ţările şi regiunile din afara Europei, diplomaţia legată de învăţământul superior şi cercetare trebuie să fie o parte componentă a politicii externe a CE şi, deci, trebuie să fie reflectată în Agendă. Este important de a înţelege mai bine necesităţile diferitor parteneri din interiorul UE şi din ţările învecinate, acest obiectiv solicitând colaborarea agenţiilor din interiorul UE, cât şu suportul statelor-membre. Deşi EUA consideră că CE ar trebui să ofere sprijin pentru toate regiunile prin susţinerea platformelor interregionale de colaborare între universităţi, totuşi, există oportunităţi specifice pentru Politica Europeană de Vecinătate (PEV).

Mai multe detalii privind opinia EUA le aflaţi pe site-ul asociaţiei: http://www.eua.be/activities-services/news/newsitem/2016/03/03/eua-responds-to-modernisation-agenda-consultation Direcţia de evaluare şi acreditare a CNAA