Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Ziua internaţională a ştiinţei: Cunoaşterea este limba universală care ne va uni din nou


7 noiembrie 2011

Stimaţi prieteni!

Deja al doilea an comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova sărbătoreşte, pe 10 noiembrie, conform deciziei Cabinetului de miniştri, Ziua internaţională a ştiinţei, de rând cu cercetătorii din întreaga lume (Ziua ştiinţei era marcată la noi în ultima duminică a lunii mai). Este şi acesta un semnal clar în aspiraţia oamenilor de ştiinţă din ţară de a se integra în spaţiul european de cercetare şi de a o pune, prin conlucrare cu guvernarea, la temelia dezvoltării societăţii noastre.

Evoluţia omenirii în prezent a atins o nouă etapă, fară frontiere comerciale sau politice, în care, sub dublul efect al globalizării şi revoluţiei digitale, rezervele de cunoaştere şi resursele se interconectează oriunde s-ar afla pe mapamond, nivelând terenul de acţiune ca niciodată pană acum. Deşi cunoaşterea, care se face numai prin cercetare, a avut rolul ei esenţial în toate epocile, în zilele noastre ea contează mai mult ca oricând.

De Ziua internaţională a ştiinţei, cercetătorii de pe Terra fac un bilanţ al celor mai remarcabile realizări care au revoluţionat gândirea, tehnologiile şi calitatea vieţii, au pavat calea evoluţiei civilizaţiei. Un recent exemplu ar servi celebrarea proaspeţilor laureaţi Nobel în domeniul ştiinţei, eveniment care a fost mediatizat cu lux de amănunte.

Există chiarşi o lista cu 50 de oameni de stiinţă, care prin teoriile lor geniale lansate de-a lungul secolelor au schimbat istoria şi faţa lumii. Astfel, teoriile lui Albert Einstein au ajutat la schimbarea gândirii ştiinţifice despre timp, spaţiu şi corpuri în mişcare. Celebrul naturalist britanic Charles Darwin a devenit faimos prin cea mai importantă lucrare a sa, "Originea speciilor". Isaac Newton, unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă din toate timpurile, prin opera sa, "Principia Mathematica", a contribuit la schimbarea cardinală a paradigmei ştiinţifice despre lumea noastră. Galileo Galilei este numit "parinteleştiinţei moderne", iar lucrarea sa "Dialog despre cele doua sisteme principale ale lumii" (a.1632), a rămas celebră şi după scurgerea a aproape patru secole. Astronomul şi matematicianul german, Nicolaus Copernic a contribuit la dezvoltarea teoriei heliocentrice a sistemului solar. Lucrarea sa de căpătâi "Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti" rămâne şi astăzi în picioare.

Aceste exemple demonstrează că cercetarea este un proces continuu, căştiinţa este un rod al muncii colective, iar însuşi cercetătorul reprezintă un product al celor care au gândit până la el. Ştiinţa are început, dar nu are sfârşit, căci pe o lucrare ştiinţifică concresc alte lucrări ... Fiecare operă ştiinţifică de talia Premiului Nobel are un arbore impunător de lucrări conexe. În acest sens, Isaac Newton i-a scris în 1676 lui Robert Hooke, savant englez cu renume care a excelat în astronomieşi fizică: dacă am văzut mai departe, este pentru ca am stat pe umerii giganţilor. Într-adevăr, istoriaştiinţei reprezintă cronica descoperirilor geniale, întemeiate pe ideile predecesorilor. Mai mulţi cercetători contemporani au comentat cuvintele lui Newton, accentuind datoria pe care o are fiecare generaţie faţă de înaintaşii ei.

Ştiinţa nu are hotare naţionale, confesionale etc., de aceea ea mai are şi calitatea de a solidariza şi consolida oamenii: „După cum adună ea toate legile împreună, aşa adună ea şi toate inimile împreună” (Poincare); „Cunoaşterea este limba universală care ne va uni din nou” (Eminescu). Să nu uităm de aceste adevăruri noi, cei din laboratoare, institute de cercetări, universităţi, peste 7 mii de cercetători şi cadre universitare şi peste 1500 doctoranzi. Dar, concomitent, să nu-i trecem cu vederea şi cei din alte sfere de activitate umană. Suntem o forţă care mai are ceva de spus şi de făcut pentru societatea noastră, zdrunciunată în prezent de grave probleme politice, economice şi sociale. Ea nu poate fi neglijată, ba mai mult, ea trebuie antrenată în mod pregnant în procesele de soluţionare a problemelor ţării. Subiectul „La sfat cu ştiinţa” trebuie să fie cap de afiş în mass-media, conştientizând că cercetarea nu poate fi importată, ea trebuie cultivată în mediul autohton.

Dragi colegi, cu ocazia Zilei mondiale a Ştiinţei pentru pace şi dezvoltare Vă urez multă sănătate, curiozitate şi prosperitate. Să demonstrăm poporului nostru că suntem înţelepţi şi consolidaţi, punând în circuit noi valori intelectuale autohtone, de care va beneficia ţara noastră, lăsându-le drept moştenire noilor generaţii ce vin.

Academician Valeriu CANŢER,
preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare al RM

7 noiembrie 2011