Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Sub lupa experţilor CNAA: Victor Stepaniuc - autorul unei teze de doctor cu bucluc


22 aprilie 2011

1. Istoricul lucrării „Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană”, susţinută acum trei ani

Cercetătorul şi politicianul Victor Stepaniuc, ex-prim-viceministru şi ex-membru al PCRM, este autorul unei teze de doctorat în istorie, confirmată de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) al RM cu trei ani în urmă. Istoria lucrării de doctorat „Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană”, la specialitatea Teoria, metodologia şi istoria administraţiei publice, semnată de dumnealui, este una cu totul aparte, despre care au apărut în mass-media mai multe publicaţii critice. 79 de doctori în istorie şi din alte domenii cu profil socio-umanistic au semnat o petiţie către Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare pe 10 decembrie 2009 şi o Scrisoare deschisă “Istoricii detestă falsul, plagiatul şi incompetenţa lui Victor Stepaniuc”, găzduită de ziarul “Timpul” pe 11 decembrie. În aceste materiale se solicita verificarea legalităţii conferirii gradului ştiinţific de doctor în istorie dlui Victor Stepaniuc, acordat în baza deciziei Consiliului Ştiinţific Specializat din cadrul Academiei de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova din 30.11.2007, şi a hotărârii Comisiei de atestare a CNAA din 28.02.2008.

Dacă demersului respectiv istoricii i-ar fi dat curs acum doi ani, ar fi fost o acţiune salutară şi la timpul potrivit. Dar atunci era o altă conjunctură politică şi, probabil, curaj nu le-ar fi ajuns la toţi semnatarii. Este adevărat că, în perioada analizei, la CNAA au parvenit 2 contestări – una din România şi alta din R. Moldova. Membrii Comisiei de experţi a CNAA, în componenţa de atunci, au studiat teza şi au prezentat în scris propriile avize, care au fost aduse la cunoştinţa dlui Stepaniuc, pentru a da explicaţii.

Peste aproape o lună, la următoarea şedinţă din 12 februarie 2008, Comisia de experţi a analizat explicaţiile dlui Stepaniuc şi contestările menţionate. În urma votării cu 6 voturi pro şi unul împotrivă Comisia de experţi a recomandat aprobarea deciziei Consiliului specializat privind conferirea gradului de doctor în ştiinţe istorice dlui Victor Stepaniuc, ceea ce s-a şi realizat la 28 februarie 2008. Mai bine de un an nu s-a mai auzit nimic de acest caz.

Între timp, în mica noastră republică multe s-au întâmplat: au avut loc alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, urmate de evenimentele tragice din 7 aprilie, apoi alegerile anticipate – pe 29 iulie 2009; deputatul Victor Stepaniuc a părăsit fracţiunea PCRM. Scandalul în jurul lui s-a declanşat cu o nouă intensitate în urma unor noi sesizări apărute în mass-media: dr. în drept Mihai Taşcă a publicat în Revista „Destin românesc” articolul „Fals, plagiat şi incompetenţă în lucrarea lui Victor Stepaniuc „Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană”, nr.1, 2009; dr. în istorie Ion Varta – „Manipulări prin falsificare” în 4 numere ale ziarului „Timpul”, iulie 2009. Iar la finele anului, acest caz a căpătat o altă dimensiune: amintim de scrisoarea deschisă “Istoricii detestă falsul, plagiatul şi incompetenţa lui Victor Stepaniuc”, semnată de 79 de doctori şi doctori habilitaţi, şi de sesizarea depusă de dânşii la CNAA.

În contextul celor relatate, este necesar de menţionat că pe 6 aprilie 2010 la CNAA a parvenit şi un apel în susţinerea dlui Victor Stepaniuc şi a tezei sale de doctorat, semnat de un grup de 20 de istorici, în care se afirmă că în sus-numita Scrisoare deschisă a colegilor acestora nu sunt aduse probe concludente în argumentarea supoziţiilor contestate.

Noua conducere a CNAA, instalată prin decret prezidenţial la 16 ianuarie 2009, a reacţionat rapid la sesizare, punând-o în discuţie la şedinţa Comisiei de atestare a CNAA din 17.12.2009. După dezbateri controversate referitoare la legalitatea examinării unei petiţii prin care se contestă o decizie adoptată cu circa doi ani în urmă, Comisia de atestare a luat act de informaţie şi la insistenţa preşedintelui CNAA a hotărât totuşi să preia în reexaminare dosarul pentru a aduce lumină în elucidarea acestui caz.

Totodată, printr-o decizie, s-a solicitat subsemnaţilor apelului să prezinte probele de fond, care ar atesta plagiatul, falsurile şi mistificările în teza dlui Victor Stepaniuc, asupra cărora au sensibilizat opinia publică.

2. Dosarul Stepaniuc – în vizorul Curţii de Apel Chişinău

La 22 decembrie 2009, în baza propunerilor Comisiei de atestare, preşedintele CNAA a emis o dispoziţie cu privire la crearea unui grup de lucru pentru acumularea materialelor necesare pentru analiză din arhivele CNAA, ULIM şi ale Academiei de Administrare Publică. Rezultatele analizei prealabile a documentelor din arhivă au fost prezentate Comisiei de atestare la şedinţa din 11.02.2010, unde s-a luat decizia privind constituirea unei Comisii ad-hoc pentru examinarea documentelor acumulate şi reanalizarea tezei. Respectiva Comisie ad-hoc a fost formată prin dispoziţia preşedintelui CNAA din 13 februarie 2010, în componenţa căreia au fost incluşi doctorii în istorie Ion Jarcuţchi (preşedinte), Nicolae Chicuş, Igor Şarov, Sergiu Musteaţă şi Ion Varta, dr. hab. în politologie Sergiu Nazaria, dr. în drept Dumitru Grama, dr. hab. în istorie Alexandru Roman, dr. hab. în drept Andrei Smochină.

Despre aceste acţiuni ale CNAA preşedintele i-a informat pe autorii demersului. Însă, Mihai Taşcă şi Sergiu Musteaţă n-au mai dorit să aştepte rezultatele activităţii ei şi la 22 februarie 2010 au adresat Curţii de Apel Chişinău o cerere de chemare în judecată a CNAA pentru încălcarea Legii cu privire la petiţionare. În acest demers reclamanţii au adus învinuiri autorităţii publice centrale de încălcare a Legii cu privire la petiţionare, de imparţialitate în examinarea scrisorii lor şi au înaintat câteva cerinţe către CNAA. Pârâtul sau CNAA, la rândul său, a prezentat o referinţă la această cerere de chemare în judecată, în care a adus argumentele de rigoare privind netemeinicia învinuirilor, solicitând Curţii de Apel de a respinge cererea, înaintată de cetăţenii M. Taşcă şi S. Musteaţă, ca fiind nefondată.

A urmat ceea ce era de aşteptat – Tranzacţia de împăcare, pe care au propus-o reclamanţii Consiliului Naţional pentru Acreditate şi Atestare la 19 martie 2010 în cadrul şedinţei Curţii de Apel. Conform Regulamentului cu privire la funcţionarea consiliilor ştiinţifice specializate şi conferirea gradelor ştiinţifice şi titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice în RM, deciziile consiliilor ştiinţifice specializate, precum şi hotărârile Comisiei de Atestare referitoare la conferirea gradelor ştiinţifice, titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice pot fi contestate la CNAA în decurs de 30 de zile. La acel moment, istoria scandalizatei teze de doctorat susţinute de Victor Stepaniuc împlinise deja doi ani.

Ar mai fi multe de comentat vizavi de acest subiect, dar ne vom referi la prevederile Tranzacţiei de împăcare, menită să amelioreze situaţia creată şi să canalizeze lucrurile în albia unui dialog civilizat, fără presiuni şi publicaţii în mass-media, prin care este indusă în eroare opinia publică vizând examinarea acestui dosar de către CNAA.

Totuşi, a trebuit să se descurce până la urmă în această poveste cu doctoratul contestat Comisia ad-hoc, a cărei menire era să verifice legalitatea şi corectitudinea conferirii gradului ştiinţific de doctor în istorie dlui Victor Stepaniuc.

3. Subiectele contestării

Comisia ad-hoc şi-a desfăşurat activitatea pe două direcţii: legalitatea şi corectitudinea susţinerii tezei de doctorat în istorie a dlui V. Stepaniuc, adică respectarea tuturor componentelor de procedură, începând cu stagiul de doctorat şi terminând cu expertizarea dosarului şi conferirea gradului de doctor.

Un subiect al contestării a ţinut de transferarea competitorului V. Stepaniuc de la ULIM la Academia de Administrare Publică şi schimbarea specialităţii ştiinţifice – istoria românilor, aprobate în etapa înmatriculării la doctorantură, cu alta – Teoria, metodologia şi istoria administraţiei publice – în opinia comisiei nu sunt bazate pe argumente concludente, ce ar justifica temeinic oportunitatea acestor acţiuni.

Referitor la ţinuta ştiinţifică a tezei de doctorat „Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană”, Comisia ad-hoc a evidenţiat o variată gamă de obiecţii, începând cu cele de ordin general (abordare subiectivă, declarativă, unilaterală, tendenţioasă şi politizată; substituirea sistemului de argumentare ştiinţifică cu multiple citate, de multe ori scoase din context; exagerarea unor evenimente şi desconsiderarea altora; aprecieri în contradictoriu ale unor evenimente). Sunt menţionate, totodată, un şir de erori istorico-ştiinţifice şi factologice ce ţin de denumirea corectă a unor state de atunci, de date cronologice etc.

O altă obiecţie vizează corectitudinea utilizării surselor de arhivă. Conform Bibliografiei tezei, competitorul ar fi consultat un număr impunător de materiale de arhivă. Însă confruntarea listei arhivelor nominalizate în Bibliografie cu cea specificată în notele de referinţă denotă utilizarea modestă a documentelor doar din 4 arhive. În registrele din arhive nu este fixat momentul folosirii lor de dl Victor Stepaniuc, care explică acest lucru prin faptul că a fost ajutat de anumite persoane în xerocopierea documentelor solicitate. Lasă de dorit şi modul de selectare şi de citare a surselor documentare şi a fragmentelor din literatura de specialitate. În opinia Comisiei ad-hoc, analiza comparativă a citărilor cu textul original al surselor, din care s-au preluat anumite segmente, atestă selectarea arbitrară şi accentuată a fragmentelor şi probelor demonstrative, decupate artificial din textul sursei şi scoase din context ştiinţific şi politic. Totodată, reproducerea textuală incompletă a fragmentelor citate a generat prezentarea şi tratarea unilaterală a acestora, denaturarea ideilor expuse în textele citate şi a situaţiei istorice reale.

Un loc aparte în informaţia prezentată de comisie ocupă probele de plagiat. Ele au fost identificate în urma analizei comparative a studiului dlui V. Stepaniuc Statalitatea poporului moldovenesc. Aspecte istorice, politico-juridice (2005), în care au fost expuse, conform autorului, „tezele principale şi rezultatele obţinute în cadrul investigaţiei”, şi a lucrării semnate de V. Stati Istoria Moldovei (2002). S-a constatat o regăsire a mai multor fragmente şi pagini preluate din lucrarea nominalizată, fără a fi indicată de fiecare dată sursa.

De asemenea, au fost aduse exemple – cazuri de coincidenţă textuală a unor fragmente din teză cu fragmente din cartea citată a lui V. Stati, dar referinţele respective sunt făcute la alte lucrări şi la alţi autori. Una dintre ele, bunăoară, vizează studiul Republica Moldovenească. An de răspîntie: de la proclamarea Republicii Moldoveneşti pînă la desfiinţarea autonomiei Basarabiei. Noiembrie 1917 – noiembrie 1918 de I. Levit. De fapt, potrivit lui I. Varta, aici e vorba de un triplu plagiat: V. Stati s-a inspirat din lucrarea lui I. Levit, V. Stepaniuc – de la V. Stati, dar face trimitere la I. Levit. În total, Comisia ad-hoc a prezentat vreo 20 de exemple de furt intelectual.

4. Opinii controversate

A trecut mai bine de un an până Comisia ad-hoc şi-a sistematizat şi a prezentat raportul de activitate, dat fiind că nu se putea întruni în componenţa ei deplină din diverse motive pentru a finaliza lucrul. Şi, iată, în sfârşit, Comisia de atestare a început examinarea materialelor la şedinţa sa ordinară din 24.02.2011. După audierea informaţiilor de către dr. I. Jarcuţchi, preşedintele Comisiei ad-hoc, şi dr. I. Varta, precum şi a unor explicaţii a dlui V.Stepaniuc, Comisia de atestare a luat decizia de a continua analiza şi dezbaterile într-o şedinţă specială, ţinând cont de necesitatea de a procesa materialele şi informaţia prezentată.

Această şedinţă specială a avut loc pe 7 aprilie curent. Informaţia pe marginea Notei Comisiei ad-hoc a fost prezentată de dr. I. Jarcuţchi; analiza privind calitatea tezei şi plagiatul depistat – de dr. I. Varta. Discuţiile s-au axat pe subiectele la care ne-am referit în acest articol, opiniile fiind expuse în unele cazuri în contradictoriu. Acad. Eva Gudumac a întrebat retoric şi nu fără temei: „De ce problemele şi neajunsurile depistate în teza de doctorat discutată n-au fost examinate în etapa iniţială de susţinere a ei în cadrul seminarului ştiinţific de profil, consiliului ştiinţific specializat, la o întrunire a Asociaţiei Istoricilor din Moldova?! Noi, medicii, în cazuri similare procedăm astfel”. Dr. hab. Valerian Dorogan a afirmat că lucrarea nu are o vizibilitate internaţională şi că sunt tendenţioase propunerile ei de implementare. Dr. hab. Elena Prus a opinat că plagiatul, de oricare categorie ar fi – direct, indirect, fragmentat, integral sau sofisticat –, trebuie să fie aspru pedepsit. Dr. hab. Alexandru Roman, conducătorul ştiinţific al lui Victor Stepaniuc, s-a pronunţat că autorul tezei are dreptul la propria opinie ştiinţifică; în cercetare sunt mai multe curente, nu doar unul. Acad. Alexandru Roşca a afirmat că nu toate exemplele abordate din lucrare cad sub incidenţa plagiatului.

Totodată, dr. hab. Veaceslav Perju, vicepreşedintele CNAA, a adus la cunoştinţa celor prezenţi rezultatele examinării de către grupul de lucru de la CNAA a probelor de plagiat. Conform acestor date, doar în 4 fragmente de text nu se face referinţă la sintagmele preluate din lucrările altor autori, cu un volum total de 84 de cuvinte, şi doar aceste exemple pot fi considerate plagiat. Celelalte 15 fragmente de text grupul le apreciază ca referinţe incorecte la sursele bibliografice. Dat fiind că în Republica Moldova baza legislativă în domeniul protejării dreptului de autor este slab dezvoltată şi ţinând cont de circumstanţele descrise, vorbitorul a propus de a nu iniţia prin judecată revocarea gradului ştiinţific de doctor în istorie al dlui V. Stepaniuc.

Un alt membru al Comisiei de atestare, m.c. Leonid Culiuc, a fost de aceeaşi părere: prea târziu se examinează teza respectivă de doctorat. Şi, în genere, în trecut, în opinia sa, toate disciplinele socio-umaniste au fost influenţate de sfera politicului. Dacă astăzi am reexamina aceste lucrări, nu ne-ar mai rămâne timp pentru altceva. Poate e cazul să începem a face ordine de la o pagină nouă, ce-a fost – rămâne în trecut, esenţial este să fim exigenţi în continuare şi să nu admitem la susţinere lucrări mediocre, nemaivorbind de plagiat. În luarea sa de cuvânt, Victor Stepaniuc a subliniat că oponenţii săi politici – reprezentanţi ai partidelor de dreapta – au purces la o răfuială politică cu el, încercând să influenţeze Comisia de atestare a CNAA. Promovând un asemenea tip de polemică în mass-media, a opinat dânsul, Ion Varta dă dovadă de tendenţiozitate, intoleranţă şi lipsă de respect faţă de un alt punct de vedere.

În încheierea dezbaterilor, preşedintele CNAA, Valeriu Canţer, moderatorul şedinţei speciale a Comisiei de atestare, a informat asistenţa că la rând se află noi dosare cu privire la verificarea legalităţii conferirii titlului de doctor deja în alte cazuri cu învinuiri de plagiat. Societatea e cu ochii pe noi. Trebuie să facem faţă acestor provocări. În contextul dat CNAA nu va tolera sub nici o formă, fie ea şi minoră, plagiatul, manipularea şi falsificarea datelor. Cât priveşte cazul dlui Stepaniuc, preşedintele CNAA a subliniat sugestiv: de la persoanele publice mai mult se cere şi mult mai puţin se iartă.

Propunerea privind iniţierea în instanţa de judecată a revocării gradului ştiinţific de doctor în istorie al dlui Victor Stepaniuc a fost pusă la vot secret. Opţiunile celor 16 membri ai Comisiei de Atestare, prezenţi la şedinţă, s-au repartizat astfel: pro au votat 7 persoane, contra – 6, abţineri – 3. Astfel, propunerea n-a trecut, n-au ajuns 2 voturi ca să fie iniţiată această procedură de judecată.

5. Plagiatul compromite reputaţia comunităţii ştiinţifice din republică

Tema plagiatului-furtului intelectual a fost abordată anul trecut în mass-media în câteva cazuri alarmante. Însă măsuri n-au fost luate. Dar această molimă – plagiatul – putea să se extindă. Tinerii cercetători găsesc multe materiale pe internet, unii sunt tentaţi de a şi le însuşi şi a le prezenta drept idei proprii în lucrările de doctorat. Calcă pe bec şi cei mai în vârstă. Prin urmare, trebuie să fim cu ochii în patru ca să nu scăpăm asemenea opere ştiinţifice la susţinere.

Totuşi în cadrul CNAA şi la insistenţa sa, în consiliile ştiinţifice specializate s-au luat un şir de măsuri cu privire la îmbunătăţirea calităţii tezelor de doctorat. Deja în prima etapă de formare a consiliilor ad-hoc lucrările prezentate sunt expertizate, evidenţiate neajunsurile observate, care până la susţinere sunt înlăturate, sau se refuză formarea consiliului ştiinţific specializat dacă teza „nu trage la cântar”. CNAA organizează de doi ani concursul rezervat aspiranţilor la grade ştiinţifice pentru „Teza de excelenţă a anului”. În 2010 au fost selectate 18 lucrări, trei din ele, cele mai bune, vor fi nominalizate la şedinţa următoare a Comisiei de atestare. Ridicarea ştachetei calităţii lucrărilor de doctorat este confirmată şi prin implicarea în examinarea lor, în cazuri speciale, a unor experţi străini. În domeniul filologiei, de exemplu, în 2009 - 2010 au fost antrenaţi 8 specialişti din România.

În anul trecut, 186 de persoane au susţinut tezele de doctor în ştiinţe şi 22 – de doctor habilitat. În etapa de formare a CŞS, CNAA a returnat spre perfectare 18 lucrări, 6 din ele urmau a fi reexaminate, începând cu faza iniţială. Din numărul total de teze susţinute în CŞS 8 au fost întoarse spre o refacere esenţială sau chiar spre resusţinere. 4 lucrări de doctorat cu probe serioase de plagiat au fost respinse.

Revenind la cazul dlui Victor Stepaniuc, vom preciza că nu toţi membrii Comisiei ad-hoc au rămas satisfăcuţi de rezultatele votării secrete a Comisiei de atestare. Ea este constituită, conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, din 19 persoane, 8 dintre care sunt propuse de preşedintele AŞM, 8 sunt reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ superior, propuse de guvern, şi 3 sunt din oficiul CNAA. Prin urmare, Comisia de atestare reprezintă comunitatea ştiinţifică în miniatură cu toate nuanţele pozitive şi negative. În Federaţia Rusă, de exemplu, problema retragerii gradelor ştiinţifice este examinată de Comisia Superioară de atestare a Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei; sisteme similare funcţionează cu succes în Ucraina şi Belarus. În România poate retrage titlul de doctor Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de organisme consultative la nivel naţional (inclusiv Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice), alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral. La noi, autorii Codului cu privire la ştiinţă şi inovare (2004) au găsit o soluţie de tip R.M. – retragerea titlului ştiinţific este atribuită judecăţii. Totodată, modalitatea inadecvată de numire a membrilor Comisiei de atestare creează situaţii de risc: în anumite cazuri de interes cineva ar putea trage de sfori.

La acest moment, oponenţii dlui Victor Stepaniuc se pare că se pregătesc să conteste în judecată decizia Comisiei de atestare a CNAA. Dacă respectiva Comisie le dădea dreptate lor, apoi această hotărâre, cu siguranţă, ar fi fost contestată de Victor Stepaniuc. Avem efectul sabiei cu două tăişuri, graţie unei prevederi normative defectuoase.

Tatiana Rotaru