Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Republica Moldova - prin optica de la Bruxelles.ERAWATCH a publicat Raportul analitic de ţară în domeniul cercetare-dezvoltare


26 decembrie 2011

În octombrie curent, pentru prima oară site-ul ERAWATCH – platforma informaţională a Comisiei Europene în domeniul sistemelor şi politicilor de cercetare naţionale şi regionale – a publicat un articol amplu privind sistemul de cercetare-dezvoltare şi politicile care se promovează în sfera ştiinţei şi inovării din Republica Moldova. Materialul respectiv a fost pregătit de experţii de ţară – consultantul CNAA, dr. Gheorghe Cuciureanu şi dr. Manfred Spiesberger, cercetător la Institutul pentru Iniţiative Sociale din Viena, Austria. şi iată că în această lună de decembrie şi sfârşit de an tandemul de autori nominalizat a publicat deja Raportul analitic de ţară pentru Republica Moldova în domeniul cercetare-dezvoltare. Pentru a aduce mai multă lumină la acest subiect, i-am adresat câteva întrebări dlui Gheorghe Cuciureanu.

– Care este totuşi semnificaţia acestui eveniment – publicarea Raportului analitic de ţară – şi ce informaţie aduce el comunităţii ştiinţifice europene?

– Acest studiu este o oportunitate de a deveni cunoscuţi pe plan european în domeniul cercetării-dezvoltării şi a politicilor promovate. Totodată, raportul este un instrument de analiză comparativă a managementului sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, conform principiilor şi mecanismelor europene. Având o structură comună cu cel al ţărilor UE, Raportul analitic de ţară monitorizează eforturile naţionale în sfera cercetare-dezvoltare privind realizarea obiectivelor Spaţiului European de Cercetare (ERA). Lucrarea conţine analiza performanţelor sistemelor naţionale de cercetare şi inovare şi evaluarea schimbărilor politice în domeniu (structura sistemului şi administrării acestuia, mobilizarea resurselor, cererea, producţia şi circulaţia cunoştinţelor), precum şi interacţiunea între politicile naţionale şi ERA (piaţa muncii comună pentru cercetători, infrastructura de cercetare, consolidarea instituţiilor de cercetare, transferul de cunoştinţe, cooperarea internaţională etc.). Cu alte cuvinte, e vorba de analiza politicilor şi managementului în domeniul ştiinţei.

Eficienţa acestor acţiuni de politici este sintetizată într-o serie de tabele: sinteza oportunităţilor şi riscurilor pentru sistemul naţional; barierele principale în investiţiile din sfera cercetare-dezvoltare; eficienţa politicilor din triunghiul cunoaşterii; evaluarea politicilor/acţiunilor naţionale în sprijinul obiectivelor strategice ale ERA (derivate din Viziunea ERA până în anul 2020).

Studiul este structurat şi expus după aceleaşi principii ca şi rapoartele altor peste 50 de ţări analizate, este riguros redactat şi verificat, oferind un mare potenţial de comparare, evaluare şi luare a deciziilor în domeniu. Structura similară a rapoartelor ne permite, prin intermediul serviciului ERAWATCH, să evaluăm acţiunile implementate în diferite ţări şi să deducem care dintre ele au cel mai mare impact sau au eşuat, ce principii şi criterii sunt puse la baza politicilor de cercetare europene etc. Utilizarea eficientă a acestui serviciu inteligent ar scuti Republica Moldova de experimentarea şi învăţarea pe propriile greşeli în elaborarea şi implementarea unor măsuri de gestionare a ştiinţei, neverificate în lume sau care s-au dovedit a fi ineficace.

– În afară de unele tendinţe pozitive, sistemul naţional de cercetare se confruntă cu un şir de probleme semnificative. Care sunt ele, în opinia autorilor Raportului de ţară?

– În primul rând, aş sublinia faptul că Sectorul cercetării şi inovării este în mod cronic subfinanţat şi afluxul bănesc în cifre absolute este destul de limitat din cauza PIB-ului scăzut. Ca rezultat, salariile cercetătorilor sunt mici, pentru achiziţionarea materialelor şi echipamentelor sunt disponibile resurse limitate. Din aceste şi alte motive cariera ştiinţifică nu este tentantă pentru tineri, iar emigrarea personalului calificat continuă. În plus, structura pe vârste devine o problemă îngrijorătoare, cu prea puţini tineri cercetători calificaţi şi cu media de vârstă a personalului deplasată în sus.

Concentrarea elaborării şi implementării politicilor de cercetare-inovare şi a efectuării cercetărilor într-un singur organism este considerat un punct slab al sistemului din Republica Moldova. Ar fi necesar, de asemenea, de a elimina barierele administrative şi a deschide fondurile publice de cercetare pentru un grup-ţintă mai larg, inclusiv pentru sectorul privat.

Un alt moment semnificativ, neexplorat pentru promovarea excelenţei în cercetare. Doar circa 15% din finanţarea cercetării-dezvoltării sunt alocate prin intermediul instrumentelor competitive. Această cotă ar trebui să fie sporită, iar evaluarea proiectului – internaţionalizată pentru a evita alocarea banilor în funcţie de reţelele constituite de interese. Indicatorii cantitativi şi calitativi privind rezultatele ştiinţifice recunoscute la nivel internaţional ale cercetătorilor moldoveni, de asemenea, trebuie să completeze evaluările.

– Dle Gheorghe Cuciureanu, dar care este situaţia din sectorul privat?

– Finanţarea şi performanţele în cercetare-dezvoltare ale sectorului antreprenorial sunt destul de mici, în timp ce sprijinul inovării rămâne încă în fază incipientă. În acest context, este dificil de a discuta politicile triunghiului cunoaşterii în accepţia UE.

Noi considerăm că în situaţia Republicii Moldova este important de a identifica (prin exerciţii de foresight, bunăoară) nişe de excelenţă şi capacităţi de cercetare încă disponibile, promiţătoare pentru viitor. Aceste nişe (în agricultură, chimie, fizică, de exemplu) ar trebui să fie consolidate şi mai bine legate între instituţiile de cercetare, universităţi şi mediul de afaceri. Resursele limitate disponibile e necesar să fie concentrate pe sectoare identificate, în care acestea pot avea un efect şi produce rezultate cu adevărat relevante. Pe de altă parte, în unele domenii există un potenţial competitiv, dat fiind că echipele-lidere au continuat munca lor şi în lipsa unei finanţări bugetare adecvate, prin proiecte internaţionale.

– Ce înseamnă pentru Republica Moldova asocierea la Programul Cadru 7 al UE?

– Acest eveniment este, desigur, important pentru Republica Moldova. Dar, privind lucrurile în mod realist, constatăm că puţine echipe de cercetare vor fi capabile să participe în proiecte ştiinţifice de performanţă. Un program la scară mai mică şi mai competitiv ar fi necesar pentru consolidarea şi dezvoltarea capacităţii de inovare în ţară şi pentru a conecta sistemul naţional la comunitatea de cercetare europeană. Programele regionale în cadrul fondurilor structurale ale UE pot juca în acest sens un rol important, dar au o restricţie regională. O abordare mai largă ce implică un număr divers de ţări partenere ar putea fi utilă şi este deja pusă în aplicare prin instrumentul ERA.Net. Dezavantajul acestuia constă, însă, în mobilizarea redusă a resurselor, care ar putea fi remediat prin acordarea de sprijin financiar mai puternic din partea UE. Totodată, programul european INTAS, care a susţinut până în 2010 proiecte multinaţionale de cercetare şi mobilitatea cercetătorilor, inclusiv a celor din Moldova, la o scară mai mică, încă nu poate fi substituit complet.

În concluzie, aş menţiona că problema competitivităţii cercetătorilor moldoveni ţine nu doar de asigurarea financiară redusă, ci este cu mult mai complexă. În contextul dat, este important ca toate acţiunile de politici elaborate şi implementate la noi să fie conforme cu Carta Europeană a Cercetătorului şi Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor, recomandate de UE (Raportul integral poate fi descărcat de pe adresa: http://erawatch.jrc.ec.europa.eu/

– Vă mulţumesc pentru interviu!

Imagine de Vladimir Colos.

Interlocutor
Tatiana Rotaru
Interviul a fost publicat în săptămânalul „Literatura şi Arta” de la 29 decembrie 2011.