Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Comisia de atestare: Bucurii şi tristeţi în calea spinoasă din cercetare


21 noiembrie 2011

La ultima întrunire a Comisiei de atestare a CNAA, moderată de acad. Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare al RM, au fost confirmate gradele de doctor şi doctor habilitat la 16 persoane – un număr relativ mic, raportat la alte şedinţe pe parcursul anului ale acestei instituţii a administraţiei publice centrale. Desigur, e vorba de creşterea în continuare a exigenţei faţă de calitatea lucrărilor de doctorat, dar şi de apatia de care dau dovadă tinerii noştri faţă de domeniul ştiinţei. Nu e uşor să te afirmi în cercetare, să elaborezi o temă de doctorat care necesită câţiva ani de viaţă, dar şi anumite cheltuieli, s-o susţii – toate acestea în condiţiile unei burse de 750-850 de lei sau a unui salariu derizoriu de cercetător stagiar.

Şi totuşi ziua cu trei de 11(11.11.2011) le-a adus noroc unor proaspeţi doctori în ştiinţe: comisiile de experţi specializate, susţinute de Comisia de atestare a CNAA, a menţionat câteva lucrări bune, recomandându-le pentru a participa la Concursul Naţional „Teza de excelenţă a anului 2011”. Vom nominaliza teza de doctor habilitat a dlui Andrei Pădure cu tema Analiza medico-legală a deficienţilor admise în asistenţa medicală de profil chirurgical (Universitatea de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”). De această apreciere s-au bucurat şi două lucrări de doctorat în medicină, semnate de Nadejda Diaconu – specialitatea cardiologie şi reumatologie (Institutul de Cardiologie) şi Stela Coşciug – specialitatea neurologie (Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie).

A fost evidenţiată la şedinţă şi teza de doctor în drept a tânărului Alexandru Cauia, având ca temă de investigaţie Statutul juridic al combatantului în conflictele armate contemporane, susţinută în cadrul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. Este o temă de actualitate internaţională, dar şi naţională: avem un conflict armat îngheţat de circa două decenii şi, prin urmare, subiectul merită o abordare ştiinţifică.

Rar de tot se susţin teze de doctorat în agricultură. De această dată a fost confirmată de Comisia de atestare doar una şi foarte bună. Autoarea ei, Daniela Gârlă, a fost menţionată pentru lucrarea Variaţia unor indici ai agroecosistemelor sub influenţa factorilor climatici şi agrofitotehnici (Universitatea Agrară de Stat din Moldova), propusă, de asemenea, pentru participare la Concursul nominalizat.

Este o lucrare de succes şi teza confirmată de doctor în biologie cu tema Controlul genetic al rezistenţei grâului de toamnă la patogenii care produc boli de rădăcină, susţinută de Elena Şaşco în cadrul Consiliului ştiinţific specializat al Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM şi recomandată pentru Concursul tezelor de excelenţă.

Încă două teze de doctor în ştiinţe fizico-matematice, susţinute la specialitatea Fizica şi ingineria semiconductorilor, autori Lilian Sârbu (Universitatea de Stat din Moldova) şi Eugeniu Harea (Institutul de Fizică Aplicată al AȘM) au fost propuse pentru participare la Concursul Naţional „Teza de excelenţă anului 2011”. În total, 7 teze de doctorat din 16 confirmate la şedinţă au fost promovate pentru a concura într-o competiţie intelectuală a celor mai bune lucrări ale anului. E un record adevărat, dat fiind faptul că la unele şedinţe n-au fost nominalizate nici câte o lucrare în acest sens sau mai puţine. De exemplu, la şedinţa din luna trecută (5 octombrie) au fost evidenţiate drept cele mai bune şi înaintate pentru concurs doar două lucrări: una la specialitatea cibernetică matematică şi cercetări operaţionale – autor Alexandru Lazari, cea de a doua – la specialitatea fizica şi ingineria semiconductorilor – autoare Galina Gurieva.

Dar pentru a nu se crea o opinie falsă privind exigenţa confirmării tezelor de doctorat, vom trece la cel de al doilea subiect abordat la şedinţa Comisiei de atestare cu privire la crearea consiliilor ştiinţifice specializate ad-hoc pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat. Anume la această etapă lucrările deja sunt cunoscute la CNAA: dacă teza are valoare ştiinţifică şi sunt respectate prevederile Ghidului privind perfectarea tezelor de doctorat şi autoreferatelor,este creat consiliul ştiinţific respectiv, indicându-se, totodată, în scris autorului la unele lacune spre a fi înlăturate. Dacă teza analizată de experţi e superficială sau mediocră, având şi păcate de alt ordin, ea este respinsă şi nu este creat consiliul ştiinţific specializat ad-hoc.

La ultima şedinţă a Comisiei de atestare a CNAA organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării au înaintat 18 demersuri pentru a confirma componenţa consiliilor ştiinţifice specializate ad-hoc. 5 dintre ele n-au fost satisfăcute din diverse motive. Bunăoară, în cazul aspirantei la titlul de doctor în pedagogie a Marinei Cosumov de la Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu Russo” din Bălţi n-a fost creat consiliul ştiinţific specializat ad-hoc, dat fiind faptul că dânsa n-are numărul necesar de lucrări ştiinţifice publicate.

Mai multe vicisitudini a depistat Comisia de experţi în teza de doctor în drept cu tema „Particularităţile investigării criminalistice a traficului de fiinţe umane”, semnată de Cristian Nistorescu(România), pentru susţinerea căreia optează Universitatea de Stat din Moldova. Obiecţiile se referă şi la partea de conţinut, şi la analiza situaţiei în domeniul temei de cercetare. Totodată, concluziile lucrării nu corespund conţinutului, e confundată pe alocuri legislaţia României cu cea a Republicii Moldova. Este insuficient şi numărul de surse bibliografice, la care se fac trimiterile etc. Prin urmare, n-a fost format consiliul ştiinţific specializat pentru susţinerea lucrării respective.

N-a fost confirmată, de asemenea, componenţa consiliului ştiinţific specializat ad-hoc şi pentru susţinerea tezei de doctor în economie Femeia în afaceri: probleme şi soluţii pentru Republica Moldova, semnată de Ana Micolişina (ASEM). În cadrul şedinţei au fost exprimate mai multe obiecţii pe marginea lucrării nominalizate, dar principala – ea pare să fie mai mult o cercetare ce ţine de sociologie, decât de economie. Ca rezultat, a fost luată decizia de a trimite teza respectivă de doctorat la o examinare suplimentară în cadrul Comisiei de expertiză în sociologie, precum şi în Comisia de expertiză unificată.

Câteva întrebări a generat şi teza de doctorat în istorie, elaborată de Nina Ivanova în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, la specialitatea Etnologie, antropologie culturală şi istorică. Observaţiile membrilor Comisiei de atestare vizează formularea corectă a temei lucrării de doctorat, evidenţierea problemei ştiinţifice soluţionate, aspecte de redactare etc. Verdictul ei: de a trimite şi această teza la Comisia de expertiză unificată a CNAA.

În cadrul ultimei şedinţe, Comisia de atestare a acordat, de asemenea, titluri ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice la 8 persoane. Astfel, doctorii habilitaţi în pedagogie Vasile Cojocaru şi Viorel Dorgan au devenit profesori universitari, ceilalţi 6 – conferenţiari universitari şi conferenţiari cercetători. Persoanele care aspiră la aceste titluri trebuie să întrunească o serie de condiţii profesionale şi ştiinţifice, inclusiv prezentarea lucrărilor ştiinţifice şi didactice publicate în ultimii cinci ani. Cadrele universitare şi ştiinţifice respective au susţinut cu brio examenul dat.

Comisia de atestare a CNAA a examinat şi alte chestiuni importante pentru buna desfăşurare a activităţii instituţiei date a administrării publice centrale.

Tatiana Rotaru