Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Ştiinţă şi educaţie. Decizia - calcul matematic, bunul simţ al managerului sau şi una, şi alta?


20 mai 2011

Viaţa aşa cum este – mai bună, mai grea, mai uşoară, mai dificilă – tot oamenii o fac. În acest sens, un rol primordial într-o societate îl au factorii decizionali de sus în jos şi viceversa. Şi dacă un matematician, graţie modului său de gândire va sesiza, să zicem, la apogeul activităţii sale profesionale că aplicarea metodelor matematice în soluţionarea problemelor practice nu este doar calculul în cifre dintr-un sistem, dar atinge şi aspecte de sensibilitate psihologică şi filozofică ale decidentului, înseamnă că cercetătorul a ajuns pe alte culmi ale înţelepciunii, care l-au apropiat şi mai mult de soluţia potrivită, de adevăr. Astfel, în unele elaborări e vorba de matematică pură doar într-o anumită măsură, în rest totul ‘ine de specificul domeniului şi bunul simţ al managerului (economist, medic, agricultor, politician etc.). Rezultatele modelărilor matematice în unele probleme concrete ale activităţii umane trebuie să fie testate din punctul de vedere a corespunderii lor sensului practic. De asemenea, e necesar de clarificat dacă decidentul este dispus să accepte şi careva compromisuri, deoarece, urmărind câteva obiective concomitent, el nu va atinge cele mai bune performanţe pentru fiecare în parte. Prin urmare, e vorba şi de ştiinţă, dar şi de mentalitatea decidentului, pregătirea lui profesională, intuiţie, şcoala vieţii, dacă doriţi.
Matematicianul şi informaticianul Constantin Gaindric, profesor universitar, membru corespondent al AȘM, a ajuns la aceste concluzii în cercetări după mulţi ani de activitate în domeniu, să trateze în mod filozofic divergenţa dintre rezultatul matematic calitativ şi bunul simţ al decidentului. Cele expuse fac parte din confidenţele savantului, mărturisite în cadrul şedinţei Senatului Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău, care, pe 17 mai curent, i-a înmânat însemnele de Doctor Honoris Cauza, conform hotărârii respective din 15 martie 2011.

În cuvântul său inaugural, profesorul universitar Laurenţiu Calmuţchi, rectorul Universităţii de Stat din Tiraspol, i-a adus un omagiu dlui Constantin Gaindric, personalitate remarcabilă în cercetare şi educaţie. Rezultatele cercetărilor, obţinute de savant de-a lungul celor 47 de ani de muncă, au intrat în circuitul valorilor naţionale şi internaţionale prin cele 125 de lucrări publicate în ‘ară, precum şi peste hotare în reviste cu factor de impact.

Omagiatul face parte din grupul de tineri matematicieni talentaţi din nordul Moldovei, veniţi la începutul anilor `60 la Chişinău (născut la 11 septembrie 1941 în satul Zăicani, Râşcani), pe care i-a căutat cu multă atenţie în perioada de după război şi i-a integrat în cercetate acad. Vladimir Andrunachievici, membru fondator al AȘM (1961) şi al Institutului de Matematică cu Centrul de Calcul al AȘM (1964), fiind pe parcursul a 30 de ani şi primul lui director.

Constantin Gaindric a absolvit Institutul Pedagogic de Stat „Aleco Russo” din Bălţi. A avut norocul de profesori valoroşi ca Valentin Belousov, Israel Gohberg, Vasile Ceban (primii doi au devenit mai apoi creatori de şcoli ştiinţifice în Institutul lui Andrunachievici), care i-au altoit din anii de studenţie unele deprinderi şi exigenţe în modul de a face carte, dar şi în felul de a fi. Poate de aceea, după cum a mărturisit dânsul la acea întâlnire, rar a fost mulţumit de ceea ce a realizat şi mereu a căutat noi căi, modificând accentele în cercetările sale ştiinţifice.

Colegul de breaslă, matematicianul academician Mitrofan Ciobanu, profesor universitar la UST, s-a referit cu alte detalii la viaţa şi activitatea dlui Constantin Gaindric, făcând o analiză selectă a principalelor sale rezultate în cercetare. Conform celor relatate, temelia cunoştinţelor sale ştiinţifice au format-o atât studiile sale universitare, cât şi stagiul de doi ani (1964-1966) la Institutul Central Economico-Matematic al Academiei de Ştiinţe a URSS. După ce s-a întors la Chişinău, a muncit în continuare la Institutul de Matematică cu Centrul de Calcul. Au urmat nouă ani de activitate în cadrul Comitetului de Stat pentru Planificare a Republicii Moldova (1967-1977) perioadă, în care a elaborat şi a implementat multiple metode şi algoritmi de modelare a funcţionării diverselor domenii ale economiei.

În anul 1977 a revenit din nou la Institutul de Matematică şi Informatică, unde activează până în prezent: vicedirector ştiinţific (1977-1991), director (1991-2005), apoi o perioadă de 7 ani – preşedinte al Comisiei Superioare de Atestare a RM (2002-2004), reorganizată în Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare al RM (2004-2009). Actualmente este cercetător ştiinţific principal al Institutului de Matematică şi Informatică al AŞM.

Academicianul Mitrofan Ciobanu consideră că odată cu fondarea laboratorului "Sisteme Informatice" în 1977, cercetătorul Constantin Gaindric a pus baza unei noi direcţii ştiinţifice. Prin ceea ce a realizat zi de zi, a contribuit mult la organizarea şi dezvoltarea matematicii şi informaticii, precum şi la pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare. Sub conducerea sa 6 persoane au susţinut tezele de doctor in ştiinţe, una – de doctor habilitat, în prezent este conducător şi consultant a altor 4 tineri cercetători. A condus cercetările în domeniul informaticii în 5 proiecte internaţionale şi în mai multe programe şi proiecte naţionale. A administrat Programului de Stat “Suportul ştiinţific şi tehnologic al edificării Societăţii Informaţionale în Republica Moldova“.

Aria intereselor ştiinţifice ale profesorului Constantin Gaindric înglobează cercetări operaţionale; luarea deciziilor şi aplicarea modelării şi metodelor matematice în cercetări; sisteme suport pentru decizii; societatea informaţională globală, edificarea societăţii informaţionale în Moldova. Altfel spus, diapazonul cercetărilor sale este destul de larg.

Revenind la aplicarea metodelor matematice în practică, când a fost observată divergenţa dintre rezultatul matematic calitativ şi soluţia problemei reale, dl Constantin Gaindric a propus o nouă abordare a conceptului de Sisteme suport pentru decizii (SSD), care sunt tratate drept ajutoare computerizate, ce asistă managerul la transformarea informaţiei în acţiuni efective pentru domeniul respectiv. Dumnealui a fost acel care a iniţiat aceste cercetări în ‘ara noastră, iar monografia sa „Luarea deciziilor. Metode şi tehnologii” rămâne prima şi deocamdată singura în acest domeniu. Ea conţine un cadru conceptual al SSD, propus de autor, care, potrivit informaticianului F.-G.Filip, membru al Academiei Române, “reprezintă o contribuţie esenţială, depăşind în completitudine soluţiile cunoscute în literatură...”

În conformitate cu această structură conceptuală au fost elaborate un şir de sisteme suport pentru decizii, inclusiv, pentru repartiţia finanţării proiectelor şi monitorizarea unui program tehnico-ştiinţific. Următorul exemplu reprezintă un caz de succes de colaborare între savanţi şi practicieni în domeniul medicinii. E vorba de sistemul suport pentru decizii SonaRes, destinat medicilor-ecografişti, elaborat de un grup de cercetători şi doctoranzi ai Institutului de Matematică şi Informatică şi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”, în cadrul căruia nu mai sunt utilizate metodele tradiţionale de optimizare şi simulare. Astfel, au fost implementate tehnici de inteligenţă artificială, în special sisteme expert, procesarea imaginilor, căutarea rapidă, baze integrate de cunoştinţe, date şi de imagini. În prezent, sistemul este testat clinic în patru instituţii medicale din Chişinău. La Expoziţia recentă „Fabricat în Moldova” SonaRes a fost medaliat cu aur.

Referitor la un alt domeniu nou pentru ‘ară, edificarea societăţii informaţionale, matematicianul Constantin Gaindric a promovat o concepţie, formată în baza studierii legislaţiei europene şi celei internaţionale, literaturii de specialitate, dezbaterilor de la seminarul „Problemele edificării societăţii informaţionale în Moldova”, precum şi a cercetărilor din cadrul unor proiecte. Concepţia nominalizată a contribuit la elaborarea Strategiei Naţionale de Edificare a Societăţii Informaţionale “Moldova electronică” şi a Planului de acţiuni, aprobate de Guvern.

În alte lucrări profesorul Constantin Gaindric a reflectat rolul ştiinţei în societatea informaţională, a culturii electronice, educaţiei electronice, guvernării electronice etc. Majoritatea acestor subiecte au fost tratate pentru prima oară la noi în cartea „Considerente asupra edificării societăţii informaţionale în Moldova” (coautor dr.h. Svetlana Cojocaru ).

În câteva publicaţii savantul a insistat asupra depăşirii inegalităţii digitale între populaţia urbană şi cea rurală prin stabilirea punctelor de acces public la Internet, asigurându-se, astfel, dreptul tuturor cetăţenilor la informaţie.

Informaticianul Constantin Gaindric a mulţumit cordial Senatului Universităţii de Stat din Tiraspol pentru conferirea titlului de Doctor Honoris Causa, tuturor colegilor de breaslă, celor care au venit în această zi ca să-l felicite cu acest eveniment semnificativ din viaţa sa. Dar în încheierea şedinţei savantul a ‘inut să sublinieze cu modestia ce-l caracterizează: „Mă simt foarte onorat! Dacă am obţinut ceva în viaţă datorez norocului de a avea colegi excepţionali, colectivului institutului care mi-a devenit a doua familie, specialiştilor din domeniu cu care am colaborat pe parcursul vieţii şi nu, în ultimul rând, familiei care m-a susţinut mereu. Tuturor le exprim gratitudinea mea”.

Un articol de: Tatiana Rotaru