Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

30 de întrebari pentru academicianul Simion Toma


21 aprilie 2011

Părinţii mi-au inspirit o viziune clară spre viitor, cu dragoste şi iubire de plai, neam, de pământul strămoşesc

Academicianul Simion Toma s-a născut la 30 august, anul 1936, în satul Mârzaci, azi raionul Orhei. Este de specialitate agronom. Domeniul ştiinţific în care s-a afirmat plenar ţine de agrochimie şi fiziologia nutriţiei minerale a plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1981) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Studiile: a absolvit Şcoala Agricolă din s. Cucuruzeni (1950–1954) şi Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol din Chişinău (1954–1959). După absolvirea facultăţii a activat în calitate de asistent, lector superior, conferenţiar, profesor interimar la Catedra de Agrochimie a acestei instituţii de învăţământ superior (1959–1973), apoi ca director şi şef de laborator al Filialei Chişinău a Institutului Central de Deservire Agrochimică din URSS (1973–1978), director al Institutului de Fiziologie a Plantelor al AŞM (1978–2005). Deţine importante funcţii în cadrul AŞM: academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Biologice (1980–1986), vicepreşedinte al AŞM (1986–1990), academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Agricole a AŞM (din 2005).

Este fondatorul şcolii ştiinţifice în domeniul microelementelor ca vectori ai proceselor biologice din R.Moldova. A efectuat cercetări fundamentale în domeniul microelementelor ca vectori ai proceselor biologice, evidenţiind legităţile distribuirii microelementelor (Mn, B, Zn, Cu ş.a.) în sol, plante, ceea ce a permis elaborarea cartogramelor conţinutului diferitelor fracţii (totale, mobile, hidrosolubile) în solurile din republică. Împreună cu colaboratorii institutului, a precizat rolul microelementelor în formarea rezistenţei, productivităţii plantelor şi calităţii producţiei agricole, a elaborat strategii, procedee şi tehnologii de aplicare a microelementelor aparte şi concomitent cu macroîngrăşămintele şi substanţele biologic active. În ultimii ani, este preocupat şi de stabilirea căilor de atenuare a consecinţelor acţiunii factorilor climatici nefavorabili asupra plantelor cultivate.

Activitatea ştiinţifică este reflectată în cele 780 de lucrări, între care 18 monografii şi broşuri, este autor şi coautor a 55 de brevete de invenţie, preşedinte al Consiliului ştiinţific de conferire a gradelor ştiinţifice la specialitatea „Fiziologia plantelor" (1983–2004). A pregătit 37 de doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe biologice şi agricole. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice au fost prezentate la numeroase congrese, conferinţe şi simpozioane (SUA, Franţa, Rusia, Grecia, Elveţia, Italia, România, Finlanda, Ucraina, Uzbekistan, Estonia etc.) şi menţionate cu peste 50 de medalii la expoziţii internaţionale şi naţionale.

Este membru titular al Academiei Naţionale de Ştiinţe Ecologice, membru titular al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Ecologice şi Securitate a Vieţii, membru al Societăţii Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societăţii de Fiziologie Vegetală din Federaţia Rusă, preşedinte al Societăţii de Fiziologie şi Biochimie Vegetală din R. Moldova, redactor-şef al revistei "Ştiinţa agricolă". A fost distins cu titlul de „Om emerit", decorat cu Ordinul „Drapelul Roşu de Muncă", cu două ordine „Insigna de Onoare", cu Medalia „Academicianul N. I. Vavilov", cu Medalia de Aur „Henri Coandă" (România) şi cu Medalia de Aur OMPI (Geneva) ş.a. Este laureat al numeroase premii în domeniul ştiinţific.

1. Dle academician Simion Toma! Ce subînţelegeţi Dvs. prin noţiunea "acasă"?

- Noţiunea „acasă" este întruchiparea celor mai sfinte sentimente şi noţiuni cum ar fi: casă, neam, moştenire, iubire, rădăcini familiale, patriotism, pământ natal, cuib părintesc.

2. Cine V-a predat primele lecţii care V-au marcat caracterul şi viitorul?

- Părinţii Ion şi Ana Toma (născută Romanciuc). Nu am avut norocul să-i cunosc pe bunei, deoarece ei au decedat până la naşterea mea. Părinţii m-au învăţat să fiu onest, muncitor, cinstit, tolerant, să respect oamenii şi să cunosc cât mai bine tot ce mă înconjoară.

3. Ce ştiţi despre părinţii şi buneii Dvs., locul şi rolul lor în viaţa comunităţii natale?

- Părinţii mei, precum şi familiile buneilor Tudor Toma şi Grigore Romanciuc au fost ţărani simpli. Au muncit toată viaţa în agricultură, au îngrijit pământul strămoşesc, au educat cu dragoste şi responsabilitate copiii, i-au îndrumat spre studii, altoindu-le deprinderea să muncească, le-au inspirat o viziune clară spre viitor cu dragoste şi iubire de plai, neam, de pământul strămoşesc.

4. Care lucruri Vă amintesc cel mai des de casa părintească?

- Livada altoită şi plantată împreună cu tata, poveştile părinţilor din copilărie, masa rotundă în mijlocul camerei cu bucate gustoase pregătite de mama, mai cu seamă de Crăciun şi Paşti.

5. Cum apreciaţi schimbările care au avut loc la baştina Dvs. în ultimele decenii?

- Cu regret, schimbările din satul natal Mârzaci în ultimele decenii nu sunt îmbucurătoare: tineretul mai dezvoltat şi îndrăzneţ pleacă din sat, inclusiv şi în străinătate pentru a agonisi surse de existenţă pentru familie, drumurile şi încăperile culturale practic rămăn nereparate; nu se simte dorinţa copiilor de a face carte şi a avansa în profesie, etc.

6. Dacă ar fi cazul de înveşnicit cumva, în istoria localităţii natale, unele personalităţi din partea locului, cine, credeţi, ar merita neapărat această onoare?

- Dintre oamenii de ştiinţă, din satul natal, merită atenţie doctorul în ştiinţe economice, fostul director de institut al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, apoi viceministru al Economiei, regretatul Pavel Vasile Cojocari.

7. La şcoală şi la facultate aţi fost printre activişti sau printre disidenţi?

- La şcoala din s. Mârzeşti (de 7 clase) am fost ales conducător al unităţii pioniereşti, iar în Tehnicumul agricol din Cucuruzeni, raionul Orhei, în anii 3 şi 4 de studii am activat ca secretar al comitetului comsomolist. Concomitent eram fruntaşul grupei de studenţi, care a organizat un lot experimental, unde sub îndrumarea profesorului Gavril Gheorghe Hariuc (originar din s. Bulăeşti, Orhei) am făcut primii paşi în cercetare, ca obiecte de studii fiind arahida şi bumbacul.

La facultate, începând cu anul II, timpul liber l-am direcţionat spre cercetarea în cercul studenţesc, organizat pe lângă catedra de agrochimie sub conducerea profesorului A.Timoşenco, Om Emerit în Ştiinţă şi Tehnică. În anul III şi IV am fost, prin alegere, preşedinte al Consiliului de Cercetare a Studenţilor din Institutul Agricol din Chişinău.

8. Ce calităţi trebuie să posede un om ca să devină prietenul Dvs.?

- Un prieten bun este: cinstit, devotat intereselor comune şi neamului, înţelegător, nu mofturos, gata să vină în ajutor la nevoie (şi în cazurile când lui personal poate să nu-i placă), inclusiv şi cu un sfat preţios.

9. Consideraţi că aveţi calităţi de lider?

- Prietenii, colegii de serviciu şi mulţi din organele superioare de conducere consideră că în mare măsură sunt înzestrat cu asemenea calităţi.

10. Cine şi când V-a ajutat să dezvoltaţi aceste calităţi?

- Ca factori care m-au ajutat să posed aceste calităţi este, cred eu, participarea mea în copilărie şi tinereţe în activitatea organizaţiilor obşteşti; se subînţelege factorul genetic, organizarea corectă a studiilor şi muncii personale.

11. Cum şi de ce aţi preferat ştiinţa?

- Pentru că numai având şi dăruind cunoştinţe poţi face lucruri bune, eficiente, necesare societăţii. Nu am avut scopul să devin numaidecât savant, dar aşa s-a întâmplat. Un rol decisiv, cred eu, l-au jucat şi îndrumătorii mei la diferite etape: în şcoală - Boris Vasile Dânga, la tehnicum – Gavril Gheorghe Hariuc şi Nicolae Pavel Lupan, la facultate - prof. Andrei Grigore Timoşenco, acad. Anatolie Efim Covarschi, iar la doctorat - savanţii de la Universitatea „M.Lomonosov" din Moscova, Rusia, profesorul Victor Abramovici Covda, membru-corespondent al Academiei URSS şi profesorul Gheorghe Nicolaevici Zârin. Un rol determinant în realizarea mea ca cercetător a avut-o familia şi, în special, soţia Eugenia.

12. Cu ce lucruri se mândreşte îndeosebi savantul Simion Toma? - În cei 53 de ani de activitate ştiinţifică şi ştiinţifico-didactică am fondat Şcoala Ştiinţifică „Microelementele în obiectele biosferei: plante – sol – apă – furaje - producte alimentare şi implementarea lor în complexul agro-alimentar".

Mă mândresc cu cei 37 de doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe agricole, biologice şi ecologice pregătiţi de mine în calitate de conducător sau consultant ştiinţific. Azi ei activează în ţară, precum şi în ţările din Europa, Asia, SUA. Rezultatele studiilor au fost publicate în peste 780 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 18 monografii şi broşuri în ediţiile din ţară şi de peste hotare (URSS, SUA, Anglia, Italia, Spania, Portugalia, România, Bulgaria, Ucraina, Ţările Baltice, etc.) Sunt autorul şi coautorul a 55 brevete şi patente de invenţie, deţinător a 56 de medalii (aur, argint, bronz) de la saloanele naţionale şi internaţionale ale autorilor de brevete şi patente (Moldova, URSS, Rusia, SUA, China, Belgia, Elveţia, România, Republica Coreea, etc). Sunt desemnat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (Geneva) „Inventator remarcabil" cu înmânarea Medaliei Mari de Aur.

13. Două decenii nu mai contenesc discuţiile controversate în jurul denumirii limbii oficiale, istoriei R.Moldova. Cine credeţi că ar putea şi ar trebui să pună punct în aceste dispute? - Am fost unul din primii care oficial am semnat declaraţia oamenilor de ştiinţă şi cultură în ceea ce priveşte denumirea corectă a limbii „limba română" şi trecerea la grafia latină. Academia de Ştiinţe a Moldovei, unde am participat, inclusiv şi la votare, a hotărât că denumirea corectă a limbii noastre este "limba română". Pentru implementarea definitivă a limbii noastre române se cere ca organele statale nu numai să declare, dar să realizeze în practică numeroasele decizii în acest domeniu.

14. Care sunt principiile de viaţă ale dlui Simion Toma, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Iubirea de neam şi ţară, demnitate, egalitate în drepturi, indiferent de naţionalitate, gen, vârstă, religie, tradiţii naţionale. Nu-mi plac oamenii îngâmfaţi şi cei care se supraapreciază.

15. Colegii, prietenii V-au trădat vreodată?

- Practic nu.

16. Aţi avut în viaţă multe momente de care nu Vă place să Vă amintiţi?

- Nu prea. Soarta m-a ferit de asemenea momente.

17. Aţi făcut în viaţă şi politică?

- Eu prefer aşa-numita „politică ştiinţifică", pe care o valorific când trebuie de lămurit şi argumentat unul sau alt eveniment din societate.

18. Ce apreciaţi şi ce nu Vă place în politica moldovenească din ultimul deceniu?

- Nu-mi place desfăşurarea şi realizarea lentă a elementelor strategice de rang naţional, nestabilitatea unor lideri politici, neelucidarea clară a direcţiilor de activitate reieşind din interesul naţional şi argumentarea superficială a căilor de combatere a crizei economice, politice şi sărăciei.

19. De mai multe decenii locuiţi la Chişinău. Unde Vă simţiţi mai "acasă": acolo sau în satul de baştină?

- În Chişinău locuiesc aproape 60 de ani. Aici lucrez, aici sunt familia, copiii şi nepoţii, aici îmi este serviciul dorit, mă realizez în viaţa cotidiană. Tot aici am prieteni devotaţi, discipoli. Însă amintirile, dorul şi dragostea de cuibul părintesc nu le poate substitui nimic.

20. Ce Vă mai leagă de satul natal?

- Pământul unde m-am născut, mormintele părinţilor, fraţilor, landşaftul pitoresc al satului, pădurile, livezile, viile şi pajiştile unde am petrecut copilăria şi dragii mei săteni, care şi în condiţiile dificile de astăzi sunt plini de viaţă şi au încredere în viitorul prosper al satului şi ţării.

21. Printre prietenii de familie, sunt şi consăteni?

- Cu regret prietenii din copilărie aproape toţi sunt plecaţi în lumea celor drepţi. Acum mai des mă vizitează copiii şi nepoţii lor.

22. Care circumstanţe au jucat rolul hotărâtor în formarea familiei Toma?

- Dragostea curată, fără o gândire la profit, carieră şi avere. Mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat o soţie pe nume de botez - Eugenia, deşteaptă, cuminte, harnică şi înţelegătoare, om de nădejde în viaţă. Sunt mulţumit şi de fiice, nepoţi şi nepoţică.

23. În ce domenii activează membrii familiei Dvs.?

- Soţia Eugenia a fost profesoară de chimie la Universitate, acum este pensionară şi nucleul familiilor noastre. Are grijă de noi toţi, este sprijinul tuturor. Fiica, Aurica, este doctor în ştiinţe biologice şi deţine titlul ştiinţifico-didactic de conferenţiar-cercetător. A doua fiică, Carolina,este medic de categorie superioară.

24. Cum preferaţi să vă petreceţi timpul liber?

- Timp liber am foarte puţin. Prefer să-l petrec cu familia, la natură, cu o carte îndrăgită. Nu neglijez şi sportul.

25. Cine-i omul care, credeţi, Vă cunoaşte cel mai bine?

- Membrii familiei, în special soţia Eugenia. Mă cunosc suficient şi colegii de serviciu, studenţii şi doctoranzii cu care lucrez, prietenii.

26. În casa familiei Toma care bucate şi băuturi sunt cele preferare?

- Cele din asortimentul tradiţional al neamului nostru: zeama, ciorba, sarmalele, carnea la grătar. La masa noastră nu lipsesc legumele, fructele şi sucurile. Din băuturi tari - vinul natural, moldovenesc, iar la sărbători uneori - şi un pic de coniac.

27. Povestiţi câteva momente cruciale din cariera Dvs.

- În anii de copilărie, sub îndrumarea directorului şcolii din s. Mârzeşti, profesorul de biologie B.D.Dângu, împreună cu colegii de clasă am fondat câmpul experimental, unde se cultivau câteva soiuri de grâu de toamnă. Acolo am şi făcut primele înregistrări fenologice, care mi-au trezit dragostea faţă de agronomie. Mai apoi, la tehnicum, am lucrat pe sectorul experimental de selecţie sub îndrumarea profesorului Gavril Hariuc. La facultate, în laboratorul ştiinţific al catedrei de agrochimie, sub conducerea prof. A.G. Timoşenco am organizat încercări cu îngrăşămintele lichide, iar în ultimul an de studii am publicat prima mea lucrare ştiinţifică în revista numită azi „Agricultura Moldovei".

28. Câţi ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R.Moldova ca să corespundă standardelor de integrare în Uniunea Europeană?

- Dacă în conducerea ţării ar fi înţelegere, iar cu ţările vecine şi cele din UE – nişte relaţii normale, echilibrate, dacă s-ar pune accentul pe dezvoltarea economiei, în 5-7 ani Moldova ar putea corespunde condiţiilor de integrare în UE.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este soluţionarea diferendului transnistrean. Cât de real credeţi că este acest obiectiv?

- Moldova singură nu va putea soluţiona problema transnistreană. O activitate sporită a conducerii Moldovei în sistemul „Moscova – Chişinău - Bruxselles" şi contactele la toate nivelele (economic, cultural, ştiinţific, de rudenie, de prietenie, formaţiuni neguvernamentale, etc.) între ambele maluri ale Nistrului vor da posibilitate de rezolvat problema.

30. Ce aţi mai vrea să spuneţi neapărat, prin intermediul CUVÂNTUL-ui, consătenilor, dar şi tuturor cititorilor noştri din regiunea Orhei? - Le doresc sănătate, prosperitate, belşug, o viaţă decentă şi încredere în viitorul neamului şi al ţării.

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco Articolul a fost publicat în ziarul "Cuvântul" din 15.04.2011, Web: www.cuvintul.md