Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Valeriu Canţer şi politicile ştiinţei de la Dubna - interviul "Săptămînii"


25 februarie 2011

Fizicianul academician Valeriu Canţer – reprezentant al elitei ştiinţifice din ţară – s-a afirmat prin muncă asiduă în cercetare, activînd de-a lungul anilor în cadrul Institutului de Fizică Aplicată, inclusiv şi în funcţii de conducere, în prezent este cercetător ştiinţific principal la Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii al AŞM şi preşedinte al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare al RM (2009). Are la activ circa 450 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 8 monografii şi manuale, 21 brevete de invenţie. Ultimele sale publicaţii legate de investigaţii în domeniul termoelectricităţii şi plasmonicii au fost solicitate să fie incluse în culegeri enciclopedice internaţionale.
O pagină strălucită în activitatea acad. Valeriu Canţer constituie cooperarea cu Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, regiunea Moscova, marele oraş al fizicienilor ruşi şi din întreaga lume, iniţial în calitate de membru al Consiliului Ştiinţific Internaţional, actualmente – preşedinte al Comitetului Internaţional de Expertiză în domeniul Fizicii Stării Condensate (2009). Un moldovean în fruntea unei structuri internaţionale? M-a intrigat acest lucru, adresîndu-i cîteva întrebări savantului, întors recent de la Dubna.

–Dle academician Valeriu Canţer, puţină lume de la noi cunoaşte istoricul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, cofondator al căruia este şi Republica Moldova. Să-i familiarizăm puţin şi pe cititorii noştri.
–Institutul Unificat de Cercetăгi Nucleare (IUCN) din Dubna, cu statut de centru ştiinţific internaţional, a fost fondat în 1956 de 18 state-membre, printre care şi Republica Moldova, şi 5 membri asociaţi. Dar, pe parcurs el a stabilit relaţii de cooperare ştiinţifico-tehnică cu 700 de centre de cercetare şi universităţi din 64 de state ale lumii. Acest centru de excelenţă de cercetări nucleare dispune de o bază experimentală şi echipament ştiinţific de unicat, de care pot beneficia în egală măsură ţările-membre. Are un buget anual de circa 100 mln dolari, ceea ce echivalează cu trei bugete pentru întreaga sferă de cercetare-dezvoltare din Republica Moldova. În institut sunt antrenaţi peste 5000 de cercetători, ca număr – cam trei Academii ca a noastră. Cercetătorii moldoveni realizează aici diverse studii, efectuează experimente şi cercetări teoretice, tinerii pregătesc teze de doctor, participă la training-uri în diferite domenii ale ştiinţei. La Dubna viaţa ştiinţifică clocoteşte: au fost realizate pînă în prezent sute de descoperiri ştiinţifice, printre ultimele – noi elemente din Sistemul periodic Mendeleev şi, anume, nucleele supergrele. Al 105-lea element, bunăoară, a fost numit Dubnium, în onoarea oraşului în care a fost descoperit. De asemenea, au fost sintetizate cu ajutorul acceleratoarelor elementele cu numerele 108, 110, 112, 114, 116, 118, ceea ce confirmă concepţia teoretică despre existenţa insulei stabilităţii a nucleelor supergrele, prezisă cu 40 de ani în urmă de savanţii din institut. Conform topului internaţional, între cele mai importante 10 descoperiri ştiinţifice ale anului 2010 figurează şi elementul cu nr. 117 din grupul transuranic, obţinut de fizicienii de la IUCN. Prin urmare, acei tineri moldoveni care ajung la Dubna au ce învăţa de la cele mai luminate minţi ale Planetei, care sunt cooptaţi în cercetările din institut, pot beneficia de excelenta ei bază tehnico-materială, salarii bune şi chiar… de un acoperiş (garsoniere cu toate condiţiile), pe care la Chişinău nu-l au.
Aş vrea să mai fac o precizare: pe continentul european există doar 2 centre de excelenţă de cercetări nucleare – cel de la Dubna şi CERN, plasat lîngă Geneva.

–Dle preşedinte, conduceţi deja de doi ani Comitetul Internaţional de Expertiză în domeniul Fizicii Stării Condensate din cadrul Institutului de la Dubna. Ce reprezintă această structură ştiinţifică şi care sunt competenţele ei?
–Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, pe parcurs de aproape 20 ani, are 3 astfel de comitete internaţionale pe domenii: primul este acel la care v-aţi referit, cel de al doilea – Comitetul Internaţional de Expertiză în domeniul Fizicii Nucleare, al treilea – Comitetul Internaţional de Expertiză în domeniul Fizicii Particulelor (energiilor mari). Aceste trei structuri realizează expertiză şi consultanţă privind eficientizarea şi optimizarea cercetărilor în domeniile respective din institut pentru Consiliul ştiinţific internaţional (60 de persoane), Comitetul Reprezentanţilor Plenipotenţiari (forul suprem), precum şi pentru administraţie.
Din Comitetul Internaţional de Expertiză în domeniul Fizicii Stării Condensate, pe care am onoarea să-l conduc, fac parte 15 persoane din Rusia, Germania, Suedia, Franţa, România, Marea Britanie, Slovacia, Ungaria şi Moldova. Comitetul se întruneşte de 2 ori pe an în cadrul unor sesiuni de lucru, apoi încă de 2 ori vin la Dubna să prezint rapoarte cu propuneri şi recomandări privind activitatea în domeniu la şedinţa Consiliului ştiinţific internaţional al institutului.
Printre multiplele chestiuni abordate la ultima sesiune a Comitetului nostru aş menţiona studiul şi caracterizarea materialelor şi nanomaterialelor prin metode de difractometrie cu neutroni. În contextul dat, voi evidenţia problema modernizării reactorului nuclear, care generează anume fluxurile de neutroni în scopuri de cercetare. Responsabilii de aceste lucrări au prezentat la şedinţă informaţia privind finalizarea primei etape a renovării blocului-gigant al reactorului nuclear în 5 ani – termene record pentru un asemenea volum enorm de lucru. În prezent eforturile constructorilor şi tehnicienilor sunt canalizate în direcţia modernizării infrastructurii experimentale a reactorului: 12 instalaţii spectometrice cu diferită destinaţie sunt în modernizare, altele 3 – construite din nou. La realizarea tematicei ştiinţifice participă şi statele-membre prin cercetări de performanţă şi unicale, beneficiind de aceste condiţii excelente.
Un compartiment important al tematicii de cercetare ţine de utilizarea radiaţiei ionizante (ioni, electroni şi radiaţii gama) în scopuri de dezvoltare a nanotehnologiilor şi de investigaţii radioanalitice. În acest sens, vom putea verifica la Dubna blocurile electronice ale primului Satelit moldovenesc, prima etapă a căruia va finaliza în 2012, proiect ce urmează să fie realizat de un grup de savanţi de la Institutul de Inginerie Electronică al AȘM, Universitatea Tehnică a Moldovei şi Întreprinderea „Comelpro”.
Alte două blocuri importante de probleme, monitorizate de Comitetul nostru de Expertiză, vizează radiomedicina şi biofizica, precum şi tehnologiile informaţionale de grid. Spaţiul unui material nu ne permite de a le elucida detaliat, vom evidenţia doar un exemplu de performanţă ştiinţifică din tehnologiile informaţionale de grid. Reţelele sale şi supercomputerele, conectate la reţelele naţionale ale statelor-membre, le vor permite lor să utilizeze de la distanţă capacităţile de procesare a informaţiei. Prima etapă a acestui proiect va finaliza în 2015.

–Ce ne-aţi putea spune concret referitor la moldovenii care fac ştiinţă la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna?
– În prezent acolo se află la vreo 15 persoane, inclusiv cercetători, studenţi. Unii vin, alţii după stagieri şi măsurări se întorc acasă, iar unii, atingînd performanţe în cercetare, pleacă în lume. Astăzi avem zeci de tineri dintre cei mai buni – crema societăţii şi viitorul nostru – care, aidoma păsărilor migratoare, zboară din ţară în ţară pentru 3-4 ani, atît cît durează un proiect obţinut prin concurs, doar cu o diferenţă – ei nu pot reveni acasă, aievea păsărilor – n-au reuşit să-şi înjghebeze cîte-un cuib. E vorba de acel acoperiş, la care m-am referit mai sus.
Dar nu totul e chiar atît de trist. Dacă acum 3-4 ani la Dubna întîlnea-i doar fizicieni, acum jumătate din cei prezenţi sunt chimişti şi biologi. De mai mulţi ani activează acolo reputatul nostru savant, acad. Vsevolod Moscalenco, Doctor Honoris Causa al IUCN, care timp de 14 ani a fost reprezentant plenipotenţiar al R. Moldova la Dubna. şi în prezent, la cei 82 de ani ai săi, lucrează cu unele întreruperi acolo, în Laboratorul de fizică teoretică. Fizicienii, dr. Constantin Gudima şi Mircea Baznat participă la megaproiectul NICA, iniţiat de institut pentru identificarea unei stări noi a materiei nucleare – plasma cvarc-gluonică. Laboratorul tehnologii informaţionale a cîştigat un alt megaproiect şi este disponibil să includă în echipa de realizare vreo 5-7 cercetători din Moldova. Prin urmare, tinerii talentaţi pot avansa, făcînd ştiinţă la Dubna, ca apoi să implementeze aceste cunoştinţe acasă. Nouă nu ne rămîne decît să-i susţinem pe tinerii cercetători, sub toate aspectele, inclusiv şi cel locativ, să găsim soluţiile de rigoare.

– Vă mulţumesc mult pentru interviu!
Interlocutor
Tatiana Rotaru

Interviul este publicat în revista „Săptămîna”, nr.8, pag. 13 de da 25 februarie 2010.( http://saptamina.md/pub/)