Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Codul educaţiei - Apelul membrilor AŞM


10 mai 2011

Apelul membrilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi conducătorilor instituţiilor de cercetare privind reforma în domeniul managementului ştiinţei, stipulată în Codul Educaţiei

La 4 mai curent a avut loc Adunarea generală a membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai AŞM, cu participarea conducătorilor instituţiilor de cercetare, în cadrul căreia a fost pus în discuţie proiectul Codului Educaţiei. Ca rezultat, membrii Adunării generale au aprobat unanim prezentul Apel.

Comunitatea ştiinţifică speră că această adresare nu va rămîne neobservată, iar argumentele expuse vor fi luate în considerare. Printre circumstanţele care generează starea de alarmă, vom menţiona: reducerea esenţială a volumului de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării în ultimii doi ani; subaprecierea rolului oamenilor de ştiinţă ce se manifestă printr-o remunerare a muncii mai redusă comparativ cu personalul didactic; organizarea în serie în ultimii trei ani a controalelor tendenţioase în instituţiile ştiinţifice etc. Abordarea defectuoasă a semnificaţiei activităţii în cercetare, precum şi a opiniei membrilor AŞM privind managementul ştiinţei autohtone s-a manifestat şi în procesul de elaborare a Codului Educaţiei.

Constatăm, cu regret, că la definitivarea proiectului nominalizat nu s-a ţinut cont de numeroasele propuneri principiale, formulate în urma consultării largi a opiniei comunităţii ştiinţifice academice. Drept urmare, prevederile acestui proiect nu au fost sincronizate suficient cu cele ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, în care sînt stabilite bazele managementului ştiinţei tuturor instituţiilor din ţară, abilitate cu dreptul de a efectua cercetări ştiinţifice. În acest sens, atît reprezentanţii comunităţii academice, cît şi conducerea Academiei de Ştiinţe îşi exprimă îngrijorarea manifestată încă la etapele incipiente de elaborare a proiectului Codului Educaţiei, insistînd asupra necesităţii asigurării unei coerenţe cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, recunoscut în cadrul forurilor ştiinţifice internaţionale, care a condus la consolidarea oamenilor de ştiinţă din sfera de cercetare. Realizarea în practică a prevederilor Codului privind crearea Asambleei, Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Consiliului Consultativ de Expertiză etc. a asigurat implementarea pe parcursul anilor a managementului ştiinţei bazat pe colegialitate şi consens în luarea deciziilor, inclusiv referitor la mecanismele de evaluare şi promovare a proiectelor de cercetare prin concurs, indiferent de apartenenţa instituţională.

Codul Educaţiei în redacţia propusă nu va contribui la consolidarea, ci, dimpotrivă, va conduce la dispersarea sistemului de cercetare: a instituţiilor academice, universitare şi a celor de ramură, ceea ce contravine tendinţelor de dezvoltare a societăţii contemporane privind integrarea potenţialului intelectual, academic, universitar, tehnologic şi din mediul de afaceri. Spre aceste deziderate trebuie să aspire întreaga societate, dat fiind faptul că o ţară izolată cu resurse naturale limitate nu va prospera decît prin cooperarea şi susţinerea intelectualităţii.

Mai mult ca atît, autorii proiectului propun organizarea pe lîngă Guvern a Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Inovare în locul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică existent, fără a aduce argumentele de rigoare în acest sens. Comunitatea academică consideră că organele de management şi autorităţile decizionale din sfera ştiinţei şi inovării trebuie să fie autonome şi să activeze pe principii de autoorganizare.

Graţie implementării prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, pe parcursul a şase ani a fost stopată degradarea ştiinţei autohtone şi exodul savanţilor din ştiinţă. Concomitent, menţionăm că în această perioadă au fost identificate şi unele lacune care urmează a fi depăşite prin operarea unor modificări la Codul nominalizat. Considerăm că ar fi o greşeală de a substitui acest act legislativ prin altul, care va reglementa instituirea unui nou model de gestionare a ştiinţei, similar celui existent pînă în 2004, a cărui implementare nu s-a încununat de succes.